Locotenent al Mafiei PDL Hunedoara, Monica Ridzi (fost ministrul al Tineretului) a fost trimisă în judecată de DNA (3 mai 2011), fiind pusă sub acuzare în legătură cu organizarea Zilei Tineretului 2 mai 2009 (fraudarea Ministerului Tineretului şi Sportului cu peste 2,7 milioane de lei), la Costineşti, asupra vinovăţiei sale urmând să se pronunţe ICCJ. Fostul ministru este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Monica Iacob Ridzi este implicată și în scandalul ”Telegondola”, considerată o afacere a familiei Ridzi cu Adrian Gărdean - zis și ”Magnatul din Valea Jiului”, principal sponsor PDL. Megaproiectul de cca 80 de milioane de euro, coordonat de Primăria Petroșani (condusă de soțul Monicăi Ridzi) și de ministerul Elenei Udrea, ar fi beneficiat de fonduri de la Ministerul Tineretului, condus de Monica Ridzi. Aceasta ar fi folosit 500.000 de euro din cei 628.000 de euro pe care i-a scos din bugetul ministerului pentru a-i pune garanţie de participare la o licitaţie în Petroşani, pentru montarea telegondolei în Masivul Parâng.

 

Acuzatii extinse:

Acuzaţia 1: Corupție (trimisă în judecată de DNA)

Procurorii anticorupţie au trimis-o în judecată (3 mai 2011) pe deputatul PDL Monica Iacob-Ridzi, fost ministru al Tineretului, pusă sub acuzare în legătură cu organizarea Zilei Tineretului 2 mai 2009 (fraudarea Ministerului Tineretului şi Sportului cu peste 2,7 milioane de lei), la Costineşti, asupra vinovăţiei sale urmând să se pronunţe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Fostul ministru al Tineretului este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie -22 mai 2009, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

A fost alocată în acest scop, societăţilor comerciale Ecosep SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL, suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sporturilor a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen.

În acest fel, s-a urmărit crearea unei confuzii cu privire la identitatea prestatorilor pentru ca în final, să se poată plăti către SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL sumele substanţiale prevăzute în contracte, chiar şi în absenţa unor contraprestaţii. În plus, ea ar fi decis divizarea achiziţiei în trei contracte, pentru a crea aparenţa organizării unor manifestări de amploare la nivel naţional care să justifice plata, către cele doua firme, a întregii sume alocate.

Contractele includeau prestaţii supraevaluate, despre care ministrul ştia că nu vor fi executate ori că vor fi realizate, în locul firmelor, de structurile proprii ale MTS, cu implicaţii financiare minime, având ca sursă tot bugetul MTS. Ulterior atribuirii contractelor, fostul ministru al Tineretului şi Sportului ar fi dispus plata sumei de 3.067.963,99 lei plus TVA prevăzută în cele trei contracte, deşi cunoştea că firmele au efectuat prestaţii minime în valoare totală de 536.579,13 lei plus TVA.

Diferenţa dintre acela două sume şi anume 2.737.743,35 lei (aproximativ 650.000 euro) reprezintă prejudiciu în dauna MTS şi constă în contravaloarea unor prestaţii neefectuate, supraevaluate sau care nu aveau legătură cu evenimentul. Corelativ, SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL ar fi obţinut foloase materiale în acelaşi cuantum.

"Exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu a constat şi în aceea că inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic, fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. Faptul că aceasta şi-a promovat imaginea de om politic prin difuzarea unui spot TV la posturi de televiziune a fost stabilit de Curtea de Apel Bucureşti prin sentinţa civilă pronunţată la 26 ianuarie 2010, definitivă şi irevocabilă", spune DNA.

Începând cu luna ianuarie 2009, după ocuparea funcţiei de ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a implicat în activităţile de organizare şi gestionare a fondurilor instituţiei persoane din afara acesteia, între care şi pe inculpata Vârsta Ioana-Elena. Aceasta din urmă a asigurat, în baza unei înţelegeri prealabile cu Iacob-Ridzi Monica-Maria, punerea în aplicare a planului conceput de ministrul Tineretului şi Sportului. Cu începere din luna aprilie 2009, cele două au atras în activităţile ilegale şi alţi angajaţi cu funcţii de decizie şi de execuţie în cadrul MTS, respectiv pe inculpaţii Diaconu Paul, Mărcuţă Marius-Mihail, Toia Dan Petre, Dragomir Octavian Petru, Mircea Florin Cătălin, Popa Daniela Elena şi Radu Claudia.

Pe de altă parte, cu promisiunea atribuirii unor contracte publice în condiţii extrem de avantajoase, au fost angrenaţi şi reprezentanţii unor firme private, respectiv inculpaţii Iacobescu Bogdan Petre, Nica-Udangiu George-Răzvan şi Negrea Marius Cristian. Aceştia din urmă, alături de funcţionarii menţionaţi din minister, au participat efectiv la simularea organizării şi derulării de către MTS a unei proceduri de cerere de oferte, pentru a acoperi caracterul ilegal al activităţilor. Planul respectiv a fost iniţiat de inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria care s-a implicat ca autor sau instigator la falsificarea a 15 înscrisuri oficiale, între care note de oportunitate şi fundamentare a achiziţiei, ofertele celor două firme, documentaţia de atribuire şi contractele ca atare.

Ulterior declanşării cercetărilor de către procurorii DNA, în data de 13 iulie 2009, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, cu ajutorul inculpatului Mărcuţă Marius Mihail, ar fi întreprins acţiuni în scopul zădărnicirii aflării adevărului. Concret, cei doi ar fi acţionat astfel încât să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre co-inculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, dar şi din memoria calculatoarelor.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar. În vederea recuperării prejudiciului produs în urma activităţilor infracţionale descrise mai sus, în cauză a fost dispusă indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător, asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpatei Iacob-Ridzi Monica-Maria, asupra unor conturi bancare aparţinând inculpatei Vârsta Ioana-Elena, precum şi asupra unor sume de bani totalizând 1.151.204,15 lei, identificate în contul firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL provenite din bugetul MTS, dobândite din săvârşirea infracţiunilor.

Cercetările DNA au mai scos la iveală și alte contracte dubioase încheiate de MT condus de Ridzi. Printre contractele verificate de anchetatori sunt vizate şi unele încheiate între ministerul condus de Ridzi şi două firme din provincie: SC Carpatika, din Găeşti (Dâmboviţa) şi SC Călin, din Curtea de Argeş. Ambele firme au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul, Monica Iacob Ridzi fiind acuzată că ar fi dispus achiziţionarea de la cele două societăţi de produse electronice şi electrocasnice cu preţuri supraevaluate.

Una dintre cele două firme, Carpatik SRL aparţine vicepreşedintelui PDL Găeşti, Aurică Bojin (42 de ani), care este şi consilier local. Bojin mai este acţionar, alături de soţia sa într-o altă firmă, SC Teralco, firmă care are ca obiect de activitate tot comerţul cu amănuntul. În afacerea cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Bojin ar fi câştigat 70. 000 de lei, doar din diferenţa dintre preţul cu care a achiziţionat produsele şi preţul cu care le-a vândut statului. Cea de-a doua societate de la care Ridzi a dispus achiziţionarea unor produse supraevaluate este SC Călin, din Curtea de Argeş, controlată de Roşu Marius (39 de ani) şi tatăl său, Roşu Octavian (72 de ani).

Surse: Mediafax – 3 mai 2011, Adevărul – 9 februarie 2010

Acuzaţia 2: Afacerile și legăturile dubioase ale familiei Ridzi în Hunedoara (Telegondola)

Conform informaţiilor publicate în iulie 2009 de GSP, s-a aflat că numele lui Adrian Gărdean  apărea strâns legat de megaproiectul de cca 80 de milioane de euro "Telegondola" – banii pentru proiect au fost dați Primăriei Petroșani de către MDRT, condus de Elena Udrea. Gărdean dorea să se implice în construirea unei telegondole şi a altor facilităţi turistice în staţiunea turistică Parâng, din judeţul Hunedoara. Jurnaliştii au arătat că Adrian Gărdean, printr-una din firmele controlate de el, Centrul Profesional de Proiectare şi Cadastru SA Petroşani, primise contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate şi proiectare, contract care a costat municipalitatea Petroşani 5,3 milioane lei. Proiectul provocase discuţii aprinse încă de la început, iar multe voci din zonă susţineau că "Telegondola" este un proiect Adrian Gărdean - Tiberiu Iacob-Ridzi.

De altfel, presa din Valea Jiului a arătat, şi nu doar o dată, că sponsorul principal al campaniei electorale a primarului Tiberiu Iacob-Ridzi ar fi fost tocmai Adrian Gărdean. Contactat în vara trecută de presa centrală, pentru a lămuri legăturile dintre afacerile sale şi Tiberiu Iacob-Ridzi, Adrian Gărdean declara că este interesat de proiectul "Telegondola" cu atât mai mult cu cât este şi un pasionat al sporturilor de iarnă.

Totodată, liderul PSD Deva, Vasile Cosmin Nicula, o acuza pe Monica Iacob Ridzi că a folosit 500.000 de euro din cei 628.000 de euro pe care i-a scos din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului pentru a-i pune garanţie de participare la o licitaţie în Petroşani unde primar este soţul ei, Tiberiu Ridzi, pentru montarea unei telegondole în Masivul Parâng. ”Familia Ridzi, in colaborare cu omul de afaceri Adrian Violin Gardean, vor sa incaseze de la statul roman prin frauda mai mult de 86 milioane de euro pentru o telegondola inutila care costa, cu toate acareturile din jurul ei, maximum 20 milioane de euro", afirma liderul PSD Deva. Tiberiu Ridzi spune ca telegondola e necesara pentru ca vor urca 300.000 de turisti pe sezon cu ea. In realitate, in Masivul Parang circula maximum 10.000 de turisti pe sezon, capacitatea de cazare in acest masiv fiind la aceasta ora de 625 de camere, potrivit publicatiei citate.

În judeţul Hunedoara este de notorietate că Adrian Violin Gârdean este omul de casă al familiei Ridzi. Au mai făcut şi alte afaceri împreună pe bani publici. Un alt tun a fost dat în 2007. Primarul Ridzi a preluat de la o firmă a lui Gărdean o epavă de avion pe care a montat-o într-un sens giratoriu din Petroşani pe post de monument. Gărdean nu a plătit 20.000 de euro taxă de mediu pentru scoaterea din uz a epavei, dar a primit 10.000 de euro de la Primăria dlui Ridzi.

Un alt protejat și partener de afaceri dubioase al familiei Ridzi este finul Emil Irinel Bercea. Omul de afaceri Emil Bercea intrase in vizorul justitiei dupa ce, in noaptea de 2 spre 3 aprilie 2010, a fost surprins in trafic sub influenta bauturilor alcoolice.  La vremea respectiva, in urma recoltarii probelor de sange, specialistii laboratorului de medicina legala din Deva stabilisera ca Bercea a avut o alcoolemie de 1,6 la mie, rezultatul primei probe, respectiv 1,4 la mie, cea de-a doua proba. Acest lucru ar fi insemnat, potrivit anchetatorilor, ca omul de afaceri ar fi putut avea o alcoolemie si mai mare in momentul in care s-a urcat la volan. Procurorii Parchetului de pe Judecatoria Petrosani au decis neinceperea urmaririi penale impotriva omului de afaceri Emil Irinel Bercea.

Surse: Cotidianul – 8 iunie 2010, Jurnalul Național – 23 iunie 2009, Jurnalul Național – 24 iunie 2009, Ziare.com – 22 septembrie 2010