Mafiile PD-L
Join us on Facebook

Profil de mafiot

82 de oameni au fost acord
Omer Radovancovici

Omer Radovancovici

Primarul PDL al comunei Pojejena, protejatul lui Sorin Frunzăverde, supranumit Prinţul Clisurii

Locotenent al Mafiei PDL Caraş-Severin, Omer Radovancovici este considerat  "tatal" contrabandistilor din zona. Supranumit Prinţul Clisurii, Omer a reusit sa puna pe picioare in judetul Caraş-Severin o structura puternica de contrabanda care era sprijinita inclusiv de politisti de frontiera si vamesi. Este protejatul mafiotului PDL Sorin Frunzaverde. Pagubele pe care gruparea mafiota creata in jurul lui Omer nu pot fi estimate exact, fiind vorba insa de sume de ordinul milioanelor de euro anual.

Acuzatii extinse:

Acuzaţia 1: Primar contrabandist, cu puşcărie la activ, în Caraş-Severin

Mircia Gutău, primarul Vâlcei zace în puşcărie, Antonie Solomon, edilul-şef al Craiovei aşijderea, iar PDL le-a retras ambilor sprijinul politic, excluzându-i din rândurile sale. Nu la fel a procedat şi cu Omer Radovancovici (foto), primarul comunei Pojejena, judeţul Caraş-Severin, protejatul lui Sorin Frunzăverde. Radovancovici este şeful celei mai mari reţele de ţigări de contrabandă din Clisura Dunării şi a fost arestat în 2006, în cadrul unei operaţiuni de anvergură a DIICOT.

A fost dat în consemn la frontieră, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de constituire de grup de crimă organizată. A încercat să fugă din ţară şi a fost reţinut la punctul de vamă Turnu, din judeţul Arad. Securitatea operaţiunilor de contrabandă cu ţigări, înspre fosta Iugoslavie, era asigurată de comisarul-şef Ion Cionca, şeful Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin. Dosarul “Clisura” s-a finalizat prin arestarea şi trimiterea în judecată a primarului Omer Radovancovici, a comisarului şef Ion Cioancă, comandantului Poliţiei de Frontieră Caraş, a subcomisarului Dorin Dolici Praja, şeful sectorului de frontieră Moldova Nouă şi a subcomisarului Nicuşor Cocoană, responsabil cu prevenirea şi combaterea infracţiunilor transfrontaliere.

Radovancovici a fost închis timp de 390 zile în penitenciarele din Timişoara şi Codlea. După arestare a fost demis din funcţia de primar, pe care şi-a reluat-o la eliberarea din penitenciar, la cererea comunităţii din Pojejena, care l-a ales în 2004. Pe afişele electorale din 2008, Radovancovici apare împreună cu Sorin Frunzăverde, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, reales în funcţie în urma alegerilor de duminică 1 iunie 2008. Numele lui Frunzăverde a fost vehiculat în Dosarul “Clisura” şi apare în convorbirile telefonice interceptate de SRI, purtate între membrii reţelei de contrabandişti. În convorbiri mai apar numele lui Vasile Blaga şi cel al subprefectului de Timiş din acea perioadă, Gheorghe Ciobanu, fost membru PSD, trecut la PD după alegerile din 2004.

Comandorul (r) Nicolae Popa, ofiţer în Poliţia de Frontieră, în sectorul Porţile de Fier I a luptat ani de zile cu reţelele de contrabandişti din Clisură şi a scăpat din şapte tentative de omor, din confruntările cu aceştia. Cel mai înverşunat adversar al lui Popa a fost Radovancovici, care a cotizat pentru îndepărtarea comandorului cu peste 100.000 de mărci germane. Comandorul i-a confiscat lui Radovancovici 312 baxuri de ţigări. Până la urmă comandorul a fost trecut în rezervă în 2004, de chestorul Toma Zaharia, secretar de stat la Interne. Realegerea lui Radovancovici ca primar aruncă o serioasă umbră de îndoială asupra bunelor intenţii ale democrat-liberalilor şi îl pune pe Sorin Frunzăverde, protectorul său, într-o lumină foarte proastă. Surse din PDL pretind că marginalizarea lui Frunzăverde din ultima prioadă ar avea legătură şi cu cazul Radovancovici.

Sursa: http://insolent.ro/?p=1143

 

Acuzaţia 2: Omer Radovancovici Blaga şi Frunzăverde, acuzaţi de contrabandă

Omer Radovancovici Blaga şi Frunzăverde, acuzaţi de contrabandă Autor: DANA PICIU 3 iulie 2007 Twitter Facebook Email Imprimă Mugur Ciuvică aduce detalii despre posibila implicare a celor doi ex-miniştri in protejarea unor grupuri mafiote care controlau contrabanda cu ţigări in Clisura Dunării. Â Preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, Mugur Ciuvică, a dat ieri publicităţii căteva transcrieri ale unor convorbiri inregistrate de UM 0653 Reşiţa, la cererea DIICOT, in dosarul contrabandei cu ţigări pe Clisura Dunării.

"Potrivit documentelor pe care le publicăm, contrabandiştii, in convorbirile telefonice inregistrate de Parchet, şi martorii, in declaraţiile date in faţa anchetatorilor, susţin că Vasile Blaga, fost ministru de Interne de la PD, Constantin Duvac, director in Inspectoratul General al Poliţiei, numit in funcţie de Blaga, şi Sorin Frunzăverde fost ministru al Apărării de la PD, i-au protejat pe contrabandişti", precizează GIP intr-un comunicat de presă.

DOSARUL.

"La sfărşitul lunii octombrie 2006, procurorii DIICOT din Caraş-Severin au trimis in judecată zece inculpaţi, acuzaţi in rechizitoriu că au constituit in zona graniţei romăno-sărbe o adevărată reţea de crimă organizată transfrontalieră specializată in contrabanda de mare amploare cu ţigări, ale cărei operaţiuni au fost favorizate şi susţinute de funcţionari corupţi din Vamă şi Poliţie. Contrabandiştii luau fără acte ţigări din magazinele duty-free din punctul vamal Moldova Veche şi le vindeau in Serbia şi pe piaţa neagră din sud-vestul Romăniei, iar şefii reţelei erau Omer Radovancovici - primarul PD din comuna Pojejena, judeţul Caraş-Severin şi George Lupu - şeful unuia dintre duty-free-uri. DIICOT a trimis in judecată mai mulţi ofiţeri din Poliţia de Frontieră, iar intre probele care au stat la baza acestui dosar s-au aflat interceptările convorbirilor telefonice ale contrabandiştilor realizate de SRI şi declaraţii ale unor martori", se arată in comunicat.

GIP susţine că din aceste documente reiese că ancheta Parchetului s-a oprit la nivel local, deşi in dosar există referiri clare la lideri politici, demnitari, inalţi funcţionari publici, şefi ai Poliţiei Romăne şi ai Vămii. Numele lui Vasile Blaga apare in declaraţia unuia dintre martorii din dosar, care susţinea că o parte din banii pe care ii primea de la traficanţi ii trimitea fostului ministru de Interne. Şi numele lui Duvac apare intr-o astfel de convorbire, unul dintre liderii contrabandiştilor folosindu-se de relaţia cu el pentru a face presiuni asupra unui poliţist. Numele lui Sorin Frunzăverde apare de multe ori in convorbirile telefonice din care reiese că de la el contrabandiştii aşteaptau protecţie. GIP a solicitat Ministerului de Interne şi DIICOT să informeze opinia publică dacă au realizat vreo anchetă privind apariţia numelor celor trei in acest dosar. Vasile Blaga a declarat că toate acuzaţiile lui Mugur Ciuvică sunt forţate şi gratuite, iar Ministerul Public a precizat că procurorii DIICOT nu au in lucru vreun caz referitor la o eventuală implicare a acestuia in contrabanda cu ţigări de pe Clisura Dunării.

Sursa: Jurnalul.ro

Acuzaţia 3: OMER(TA) CĂRĂŞEANĂ

 

La frontiera cu Serbia, contrabandiştii sunt protejaţi de vameşi, poliţişti, politicieni. Din datele aflate în puţinele dosare penale întocmite traficanţilor reiese că aceştia îşi plănuiau la lumina zilei afacerile, mituirile, traseele de transport, distribuţia mărfii. Un transport serios era operat doar după ce se primea aprobarea de la poliţiştii şi vameşii corupţi, eventual şi un antemergător cu girofar. În multe cazuri, cărăuşii ţigărilor de contrabandă erau copii de gimnaziu.

Ani în şir, traficanţii de ţigări şi-au vândut marfa în plină stradă din genţi, fără ca nimeni să-i deranjeze. Au început să fie mai precauţi abia după ce o reţea internaţională de contrabandişti condusă de un primar pedist, prietenul europarlamentarului Sorin Frunzăverde, din care făceau parte poliţişti de frontieră şi vameşi, a fost anihilată anul trecut.

Fiecare inspectorat judeţean de poliţie din România are un SIF – Serviciu pentru Investigarea Fraudelor. Poliţiştii mehedinţeni de la SIF nu au investigat anul trecut nici o firmă, ci numai persoane fizice, dintre care patru au fost cercetate penal. S-au dat 850 de amenzi şi s-au confiscat peste 36.000 de pachete de ţigări fără timbru, "constatându-se un uşor trend ascendent", conform lui Constantin Radoslav, şeful poliţiei mehedinţene. La Timiş, 200 de persoane au fost sancţionate de la începutul anului pentru că deţineau şi comercializau ţigări netimbrate ori fără documente legale de provenienţă, dar nu au fost investigate societăţi comerciale pentru că este de competenţa Gărzii Financiare, după cum a precizat subcomisarul Daniel Tudorescu, şeful SIF din poliţia timişeană.

PE STRADÅ, CU GENŢILE. Inspectorul principal Ciprian Terciu, şeful SIF din IJP Caraş-Severin, a declarat că fenomenul nu a mai avut aşa amploare cât timp au fost închise magazinele duty-free şi, chiar dacă acestea s-au redeschis, situaţia este diferită faţă de ce se întâmpla în trecut, pentru că în 2006 o reţea de contrabandişti în care erau implicaţi oameni politici, ofiţeri de Poliţie de frontieră şi vameşi a fost destrămată. "Activitatea a scăzut foarte mult. Se vede şi din oraş, mai sunt câteva persoane. Acum sunt mult mai circumspecţi, nu ca înainte, când stăteau pe bulevard cu geanta", a mai adăugat Terciu. Practic, ofiţerul a confirmat faptul că vânzătorii de ţigări nu erau deranjaţi nici măcar cu o floare de autorităţi. Anul trecut, SIF-ul cărăşean a dat 117 sancţiuni şi a întocmit două dosare penale. În primul dosar, care este la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin şi în care a fost începută urmărirea penală, 23.000 de pachete de ţigări netimbrate, care ulterior s-au dovedit a fi contrafăcute, în valoare de 19.000 euro, au fost descoperite în zona portului Moldova Nouă. Cel de-al doilea dosar se află în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale şi este legat tot de Moldova Nouă. O societate comercială din alt judeţ care avea punct de lucru aici nu trecuse în contabilitate aproximativ 3,5 tone de tutun brut, în valoare de peste aproape 160.000 euro. Pe de altă parte, poliţiştii cărăşeni din cadrul altor servicii, inclusiv de la Circulaţie, au confiscat laolaltă aproape 32.000 de pachete de ţigări şi au dat vânzătorilor ambulanţi peste 1.400 de amenzi de peste 21.000 lei. Cu toate acestea, în Reşiţa se vând ţigări în pieţe, fiind depozitate la tarabele unde se vând produse electrice; pe bulevarde, sub paravanul unor buticuri cu chinezării sau pe lângă birturi. Poliţiştii se scuză că nu le pot face nimic vânzătorilor atât timp cât aceştia nu au marfă expusă la vânzare. Reţeaua pe care ofiţerul Terciu a amintit-o şi care a dus la un dezechilibru pe piaţa ţigărilor în zonă era condusă de Omer Radovancovici, primar pedist al comunei Pojejena de pe clisura Dunării şi prieten la cataramă cu Sorin Frunzăverde, vicepreşedinte PD, fost ministru al Apărării, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi actual europarlamentar.

OMER(TA) CÅRÅŞEANÅ. Procuroarea Carmen Vrânceanu de la Biroul Caraş-Severin al DIICOT a întocmit la sfârşitul lui octombrie 2006 un rechizitoriu în care 11 inculpaţi şi 18 învinuiţi urmau să fie trimişi în judecată pentru diferite acuzaţii: constituire, aderare la un grup infracţional organizat şi contrabandă. Conform rechizitoriului, în perioada decembrie 2005-mai 2006 a fost monitorizată activitatea magazinelor duty-free din portul Moldova Veche, unde a acţionat o reţea de crimă organizată transfrontalieră specializată în contrabanda de mare amploare cu ţigări, operaţiunile fiind favorizate şi susţinute de unii funcţionari corupţi din vamă şi poliţie. Ideea era simplă: se cumpărau cantităţi imense de ţigări din magazine duty-free aparţinând GFS Duty Free România SRL, SDV. Free Tax SRL, Santo Internaţional SRL, AVA Tour SRL, Distribution General value SRL şi SC New Mexico SRL din port, după care erau introduse ilegal în ţară şi vândute apoi în Serbia sau în pieţele din Reşiţa, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Slatina şi Bucureşti. Reţeaua beneficia de maşini antemergătoare, dar apela şi la şantaj ori ameninţări de câte ori era nevoie. După cum au arătat procurorii, o cotă parte din sumele obţinute din contrabandă erau destinate coruperii şi influenţării, în vederea sprijinirii acestor acţiuni, a funcţionarilor vamali şi a poliţiştilor din structurile locale, judeţene şi zonale cu atribuţii în domeniu.

ŢIGÅRILE BAT FUNCŢIA. Omer Radovancovici, capul reţelei, activa încă din perioada embargoului împotriva fostei Iugoslavii. Mâna dreaptă a lui Omer a fost George Lupu, şeful magazinului SDV Free Tax, care îi coordona pe ceilalţi şefi de magazine. Din grup mai făceau parte Ion Cionca, comandantul Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin, numit în funcţie pe baza relaţiilor cu Omer, comisarul Nicuşor Cucoană de la Poliţia de Frontieră Caraş-Severin – Compartimentul de Combatere a Infracţiunilor Transfrontaliere şi subcomisarul Dorin Praja, şef de sector la Moldova Veche, care asigura securitatea transporturilor spre locurile de depozitare din ţară sau trecerea ţigărilor peste Dunăre şi pregătea "contrainformativ" gruparea pentru a evita controale venite din eşaloanele superioare. Acestor inculpaţi li s-au alăturat în calitate de învinuiţi: Gheorghe Milutin, şeful Biroului Vamal Naidăş care include şi portul Moldova Veche, şi Gheorghe Tismănaru, adjunctul său. Prin intermediul Centrului SECI – Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei –, înfiinţat pentru lupta împotriva crimei transfrontaliere în regiune şi din care fac parte 12 state, a fost anunţat şi Serviciul pentru Combaterea Crimei Organizate din Serbia.

LA GARD CU COPII. O modalitate mai puţin riscantă de scoatere a ţigărilor din magazine era vânzarea unor cantităţi impresionante către "vaporenii" sârbi cu ştirea autorităţilor vamale. La 13 mai 2006, în cala vaporului au fost găsite de sârbi, în colaborare cu autorităţile române, 150 de baxuri de ţigări. A doua metodă consta în decontarea ţigărilor către călători reali sau fictivi care tranzitau portul, pentru că vapoarele aveau o capacitate mică de transport, faţă de cât se voia a se vinde. Telefoanele grupului au fost înregistrate, constatându-se că din totalul convorbirilor făcute de George Lupu, mai mult de jumătate vizau relaţia cu autorităţile. Ţigările erau scoase din duty-free prin locul numit "la gard", amplasat în spatele magazinelor, delimitând zona liberă. În mod intenţionat, spun procurorii, Vama şi Poliţia de Frontieră din zonă au ignorat sau cel puţin minimalizat importanţa acestui gard, în perioada monitorizată neexistând un post de pază la gard, iluminarea lipsind total. Atunci când se opera se scoteau bucăţi din gard, ţigările fiind aduse de cei de la duty-free sau de copiii angajaţi să care baxurile, iar cumpărătorii angro achitau marfa pe loc. Ulterior, în contabilitate se folosea "scanarea", un procedeu de falsificare a tranzacţiilor comerciale care constă în trecerea pe numele unui singur cumpărător a unor cantităţi uriaşe de ţigări într-un timp foarte scurt şi de la mai multe magazine. Un control al Gărzii Financiare de la 1 martie 2006 i-a surprins pe cei de la duty-free în timpul operaţiunilor de introducere în calculator a tranzacţiilor. Imediat, angajaţii duty-free s-au închis în magazine pentru a finaliza falsificarea documentelor. Şi au încins telefoanele cu apeluri către funcţionarii statului pe care îi cunoşteau şi de la care aşteptau ajutor. În timpul discuţiilor, Omer l-a avertizat pe Lupu că era printre ei un turnător. Comisarii Gărzii au avut ceva de aşteptat la uşi până să facă controlul, iar când li s-a deschis, angajaţii duty-free au refuzat să predea rolele martor care arată cantitatea şi numele celor care au cumpărat ţigări, dar şi ora achiziţiei. Verificările au scos la iveală că 12 oameni care trecuseră Dunărea în Serbia cu vaporul au cumpărat ţigări de aproape 230.000 euro, bonurile de casă fiind emise la un interval de 11 secunde, în condiţiile în care trebuiau făcute mai multe operaţiuni. Anunţat de unii poliţişti că urma o percheziţie, Lupu a încercat să şteargă din computer vânzările. Conform rechizitoriului, suma cu care gruparea lui Omer a păgubit bugetul de stat a fost de aproape 2.000.000 euro.

APÅRARE. După declanşarea scandalului, Ion Cionca, fostul şef al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin, a trimis chestorului principal Nelu Pop, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, un memoriu în care spune că, "deşi au fost dispuse, organizate şi executate foarte multe acţiuni pentru prevenirea şi constatarea infracţiunilor de contrabandă cu ţigări netimbrate ce provin din magazinele duty-free", nu a avut constatări pe această linie. Gheorghe Ciulei, avocatul lui Cioncă, a trimis o cerere de probaţiune către DIICOT Timişoara în care arăta că Lupu fusese racolat ca "persoană de spijin" de Cioncă, pentru aflarea detaliilor legate de activităţile de trafic de influenţă la angajarea unor cadre în Poliţia de Frontieră, însă sistase orice legătură cu acesta. "Faptul că acesta mă contacta telefonic este justificat de legătura de serviciu. Lupu Gheorghe, când consuma alcool, şi o făcea des, avea obiceiul să sune o seamă de oficialităţi şi noaptea, dând telefoane la preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, secretari de stat, generali etc. Uneori, când acesta se îmbăta, socrul său îi lua telefoanele celulare spre a nu vorbi prostii la ele", arăta Cioncă în petiţie. Într-un alt memoriu către ministrul de Interne, Cioncă afirmă că a fost lucrat informativ, fapt ce reiese din discuţiile cu foarte multe cadre din Frontieră, Poliţie, SRI şi solicita ministrului să facă demersurile de verificare ale acestor aspecte. Rudele lui Cioncă susţin că ofiţerul avea încă de la început probleme cu Goian, şeful DIICOT Caraş-Severin şi că procurorul Mircea Andreş, şeful DIICOT TM, a făcut presiuni asupra lui să angajeze anumite persoane. În mod curios, pentru a nu ţine dosarul pe loc, procurorii au decis să-i împrăştie pe cei implicaţi în contrabandă în mai multe dosare. În dosarul principal au rămas Omer, Lupu şi restul amărăştenilor, iar pentru că urmărirea penală faţă de Teodor Cristodor, administratorul SDV, nu era finalizată, s-a decis disjungerea. Lui Milutin, şeful vămii, şi adjunctului său Tismănaru li s-au disjuns dosarele, separat de Cristodor, pentru a se "a evita temporizarea instrumentării dosarului". Poliţiştii de frontieră au fost preluaţi de DIICOT Timişoara, au fost arestaţi, apoi eliberaţi, iar acum se judecă în stare de libertate. Cioncă şi Cucoană au ieşit la pensie, iar Praja mai lucrează la Naidăş, fiind pus la dispoziţia conducerii.

"LE PERMITE SÅRBII". Dacă la Stamora funcţionează opt magazine, la Naidăş, în judeţul Caraş-Severin, a supravieţuit, în urma căderii reţelei Omer, unul singur, cel al firmei Eurotrade, dar pe care scrie că este partener al SC Platinum Leaf România SRL, firmă care nu există la Registrul Comerţului. Cu Gheorghe Milutin, şeful Biroului Vamal Naidăş, v-am făcut cunoştinţă anterior, el fiind legat de filiera Omer. Când am vorbit cu el, nu a scos nici un cuvinţel despre implicarea lui, spunând că: "Noi, confiscări mari de ţigarete, infracţiuni, nu am avut. De când s-a deschis duty-free, de la 25 mai, am avut aproape 50 de confiscări, media fiind de cinci, şase cartuşe confiscate. Traficul s-a derulat pe persoane fizice, care au trecut pe jos, care ne-au creat probleme. Vorbim de ţigarete, nu de un kil de roşii. Le permite şi sârbii, nu ştiu cu ce cantităţi, cât le dă voie. Ca stat necomunitar, nu ştiu care este legislaţia". De când s-au redeschis, la sfârşitul lunii mai 2007, vameşii din Naidăş au făcut un singur control la magazinul Eurotrade, unde au dat o amendă de aproape 1.500 de lei. La Naidăş s-au confiscat aproape 4.213 pachete, spune Milutin, mai multe decât anul trecut, şi s-au dat 49 de contravenţii, toate cu avertisment. În timpul zilei, punctul de frontieră era pustiu, însă la ceas de seară, timid, timid, românii încep să treacă pe jos graniţa şi poposesc imediat la duty-free. În port la Moldova Veche, magazinele duty-free sunt închise.

Interceptări

Din discuţiile dintre George Lupu şi subalternul său Sorin Corcoman reiese că Teodor Cristodor, patron şi administrator la SDV Free Tax, firma la care lucra Lupu, nu dă doi bani pe autorităţi: "Bă, să-i f... în gură! Doar toţi avem dosare şi să sugă p...! Să vină cu probe, să-i f... în gură! Ce dracu’ vă speriaţi atâta? Lasă dracu’! Noi am avut milioane de dolari şi am avut probleme şi... lasă, nu vă mai speriaţi! Las-o încolo, că acuma cum este este. Vedem ce facem!". Pentru a-şi rezolva problemele, Lupu l-a sunat şi pe Sorin Vişinescu, patron Trans Euro Impex şi partener al lui Lucian Orban, la rându-i patron cu Cristodor la SDV, pentru a căuta o soluţie să îşi continue activitatea, cerându-i să "îi facă intrare la Ghiţă Ciobanu". Ciobanu, preşedinte PD Timiş, a fost şef al Direcţiei Regionale Vamale Timişoara şi a demisionat din funcţia de subprefect la începutul lui decembrie 2007. Sorin Vişenescu a declarat căa aflat din ziare despre această convorbire. "La vremea aceea, domnul Ciobanu nu mai avea nici o funcţie începând cu 2000. Nu văd ce puteri ar fi avut Ciobanu atunci şi cu ce să mă ajute el pe mine din acest punct de vedere. Este foarte posibil ca băiatul ăsta să mă fi sunat să-i fac nişte legături în zonă, dar pentru alte chestiuni", a spus Vişenescu. În interceptări mai apar nume de poliţişti, foşti poliţişti, dar şi Aurel Foghiş – şeful Gărzii Financiare cărăşene, Sorin Frunzăverde, comisarul de poliţie Constantin Duvac, şeful Direcţiei Cercetări Penale din Poliţia Română IGPR, însă despre ei – nici o vorbă în rechizitoriu.

Sursa: Jurnalul.ro

 

Acuzaţia 4: Frunzăverde, de mînă cu Omer

 

"Crima organizată” candidează la primărie

Trimis în judecată pentru contrabandă cu ţigări şi închis timp de 390 zile la Codlea, Omer Radovancovici va candida pentru un nou mandat de primar al comunei Pojejena din judeţul Caraş-Severin.

În afişele electorale, doi grei ai judeţului îşi strîng sănătos mîna. Sorin Frunzăverde, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, fost europarlamentar, vicepreşedinte al defunctului partid Democrat. Frunzăverde candidează pentru un nou mandat de preşedinte al CJ, după şase luni în care a tăiat frunze la cîini pe la Bruxelles. Celălalt greu este Omer Radovancovici, eliberat în noiembrie 2007 din penitenciarul Codlea, unde a stat 390 de zile. Cel autotintitulat Prinţul Clisurii a ajuns la Codlea după mai bine de un an în care a stat în penitenciarul din Timişoara, instanţele de aici refuzîndu-i în mod repetat cererea de judecare în stare de libertate.

PRINŢUL CLISURII. Omer a fost trimis în judecată de procurorii de la Crimă Organizată pentru contrabandă cu ţigări. Pînă şi poliţia care oricum “închidea ochii” la traficul de ţigări din judeţul Caraş-Severin a admis că în urma dezmembrării acestei reţele coordonate de Omer, afacerea cu ţigări pare să se fi domolit. Dar numai pentru că acum vînzătorii sînt mai circumspecţi. Din această reţea făceau parte inclusiv poliţişti de frontieră şi vameşi.

După mutarea la Penitenciarul Codlea, la mijlocul lunii octombrie 2007, Omer a reuşit, aşa cum au prevăzut cei care l-au sfătuit să se transfere acolo, să fie eliberat. În noiembrie umbla deja în campania pentru strîngerea de voturi pentru candidaţii democraţi pentru Parlamentul European, văicărindu-se că a fost “ocupat 390 de zile, nu din propria voinţă, ci din cauza nedreptăţilor şi minciunilor unui sistem învechit şi corupt care pentru scopurile sale politice loveşte în oameni nevinovaţi”. De la Codlea, Prinţul Clisurii s-a reîntors în fotoliul de primar al comunei Pojejena, pentru care se va bate din nou, din partea PD-L, la alegerile locale de duminică.

Sursa: Jurnalul.ro

Acuzaţia 5: SCANDALOS Complicele contrabandiştilor conduşi de pedelistului Omer, “uns” şeful vămii Naidăş

 

Deşi trimis în judecată de DIICOT, la sfârşitul anului 2008, pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la contrabandă, vameşul Gheorghe Milutin a fost “uns”, în urmă cu câteva luni, şeful vămii  Naidăş. Aceste este unul din locurile pe unde gruparea condusă de Florin Halas a introdus o parte din ţigările de contrabandă. Numele Milutin a apărut în dosarul din 2006 legat de activitatea grupării de contrabandişti condusă de primarul PD-L din Pojejena, Omer Radovancovici. Procurorii l-au acuzat pe Milutin că în calitate de şef al vămii din portul Moldova Veche, alături de adjunctul său, Gheorghe Tismănaru i-au ajutat pe contrabandişti să facă afaceri cu ţigările provenite din duty-free-uri.  Cei doi vameşi alături de alţi inculpaţi au fost anchetaţi dintr-un dosar disjuns de cel în care primarul PD-L şi alţi membrii ai reţelei au fost deja condamnaţi în primă instanţă. Procurorii au notat în rechizitoriu că Milutin a fost numit ca şef al vămii din portul Moldova Veche ”  în baza relaţiilor inculpatului Radovancovici Omer, căruia Milutin George i-a plătit suma de 20.000 de euro”. Milutin era cel care ţinea legătura cu liderii reţelei şi dădea undă verde pentru operaţiunile de scoatere a ţigărilor din duty-free-uri, fără el întreaga operaţiune fiind imposibil de realizat. Într-una dintre discuţiile înterceptate, din 28.01.2006, ora 21,37,  vameşul îl asigură pe aghiotantul lui Omer, George Lupu, că nu vor fi probleme în acţiunea de contrabandă pregătită pentru a doua zi

 

LUPU:- Asta… numai… dar să nu ştie nimeni, numai tu, dacă îi spui dimineaţă, dacă …. Zise OMER, te sună…

MILUTIN:- Lasă mă, dă-i mă în p… mea, să stea liniştiţi! Lasă-i dracului!

LUPU:- Deci asta spusei, că eu zisei să te sun pe tine, ştii, ca să nu…

MILUTIN:-   Nu, nu. Lasă că îi..ăi spun eu la Barbuli(vameşul de serviciu) să stea dracu în banca lui acolo”.

 

Cum orice serviciu se plăteşte, la Milutin ajungeau o parte din şpăgile date de contrabandişti pentru fiecare bax de ţigări scos din duty-free. La un moment dat, traficanţii erau nemulţumiţi de faptul că şeful de vamă Milutin dădea prea puţin mai departe către şefii de la Timişoara, iar aceştia organizau acţiuni în zonă, dovadă fiind discuţia dintre George Lupu şi unul dintre ajutoare, Sorin Corcoman.

LUPU:- Păi din cauza lui MILUTIN că nu dă bani. Nu? El din 20.000 a dat 1000 de euro la Timişoara.

CORCOMAN:-  Păi eu când ţi-am spus ţie că atâta dă?! Nu ştii că ţi-am zis eu ţie că el se duce cu o mie?

LUPU:- Şi acuma ăştia se întâlnesc , fac şedinţă şi să vadă dacă-l mai ţin sau … să… mă sune pe mine să mă duc luni sau marţi înapoi. Ştii?

CORCOMAN:- Păi da. păi ăsta e el GEORGE! Tu nu ştii? Aşa a făcut şi înainte! Nu? Înainte s-a dus la DINU VAMĂ(?) cu o mie. Nu?

LUPU:-  Păi da.

CORCOMAN:- Şi a luat şi dolari , că erau mai mici în p… mea.

LUPU:- Şi zice: “Bă GEORGE, din 4.000 , hai să zici 3.000 nu le-aţi plătit, o mie nu le-aţi plătit, el ia jumate, 4 euro, 5 euro, cât ia, 3 ori 4 – 12, zii 15 … El nu a venit din 15.000 cu o mie mă la mine?!”

CORCOMAN:- Păi da, păi aşa a fost. Nu?

LUPU:-  Şi nu mai punem Naidaşul. Şi de acolo a făcut 1.500-2.000.

CORCOMAN:-  Păi da. Nu e, ăsta nu e obişnuit, GEORGE, să deie. Ăsta p… Vine, stă, dă cât se poate şi după aia p… , te f…

LUPU:- Îhm. Lasă că-l f… ăştia acuma pe el.

CORCOMAN:- Bine să-i facă, dă-l în p… mea!  Şi aşa nu ai nici un avantaj cu el. Atâta că… la noi mai ne lasă în pace dar tot comentează

LUPU:- Păi din cauza lui MILUTIN că nu dă bani. Nu? El din 20.000 a dat 1000 de euro la Timişoara.

CORCOMAN:-  Păi eu când ţi-am spus ţie că atâta dă?! Nu ştii că ţi-am zis eu ţie că el se duce cu o mie?

LUPU:- Şi acuma ăştia se întâlnesc , fac şedinţă şi să vadă dacă-l mai ţin sau … să… mă sune pe mine să mă duc luni sau marţi înapoi. Ştii?

CORCOMAN:- Păi da. păi ăsta e el GEORGE! Tu nu ştii? Aşa a făcut şi înainte! Nu? Înainte s-a dus la DINU VAMĂ(?) cu o mie. Nu?

LUPU:-  Păi da.

CORCOMAN:- Şi a luat şi dolari , că erau mai mici în p… mea.

LUPU:- Şi zice: “Bă GEORGE, din 4.000 , hai să zici 3.000 nu le-aţi plătit, o mie nu le-aţi plătit, el ia jumate, 4 euro, 5 euro, cât ia, 3 ori 4 – 12, zii 15 … El nu a venit din 15.000 cu o mie mă la mine?!”

CORCOMAN:- Păi da, păi aşa a fost. Nu?

LUPU:-  Şi nu mai punem Naidaşul. Şi de acolo a făcut 1.500-2.000.

CORCOMAN:-  Păi da. Nu e, ăsta nu e obişnuit, GEORGE, să deie. Ăsta p… Vine, stă, dă cât se poate şi după aia p… , te f…

LUPU:- Îhm. Lasă că-l f… ăştia acuma pe el.

CORCOMAN:- Bine să-i facă, dă-l în p… mea!  Şi aşa nu ai nici un avantaj cu el. Atâta că… la noi mai ne lasă în pace dar tot comentează”

Dosarul în care Gheorghe Milutin este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la contrabandă a fost trimis în instanţă şi ulterior restituit din cauza unei chichiţe procedurale, care însă nu afectează fondul dosarului. Deşi dovedit că a fost omul de casă al contrabandiştilor, Gheorghe Milutin a fost pus din nou şef. De data aceasta la vama Naidăş, devenită zona zero a contrabandiştilor din Caraş Severin, după ce duty-free-urile din portul Moldova Veche au “murit”. Mai multe surse au confirmat informaţia că numirea lui Milutin ca şef, în urmă cu câteva luni, s-a făcut cu acordul reprezentanţilor PD-L din zonă, care au fost interesaţi să aibă un om  de încredere acolo. Gheorghe Milutin susţine că “eu nu am nici un dosar penal. Nu mă judec cu nimeni”. Nici despre transporturile de ţigări de contrabandă ale grupării Halas, din luna august, prin vama pe care o conduce, Milutin nu ştie nimic, declarând pentru PRESSALERT.ro că nu cunosc să fi trecut cineva prin naidăş cu ţigări de contrabandă. Nu s-a comunicat nimic. Din auzite îl ştiu pe Halas”.

Sursa: Pressalert.ro

 

Trimite-ne povestea ta

Foloseste formularul de mai jos pentru a ne
trimite povestea ta despre acest mafiot.
Atentie, adresa ta email nu va fi facuta publica

Sunt de acord ca e mafiot

Trimite-ne povestea ta

Foloseste formularul de mai jos pentru a ne
trimite povestea ta despre acest mafiot.
Atentie, adresa ta email nu va fi facuta publica

Povestile voastre

george din CarasSeverin

CUM E POSIBIL SA CANDIDEZE DIN NOU???????????????????????????????

GEORGE din CarasSeverin

Cum este posibila sa candideze din nou?????????????????

admin din

Sibilla din CarasSeverin

Omer Radovancovici Blaga şi Frunzăverde, acuzaţi de contrabandă Autor: DANA PICIU 3 iulie 2007 Twitter Facebook Email Imprimă Mugur Ciuvică aduce detalii despre posibila implicare a celor doi ex-miniştri in protejarea unor grupuri mafiote care controlau contrabanda cu ţigări in Clisura Dunării.  Preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, Mugur Ciuvică, a dat ieri publicităţii căteva transcrieri ale unor convorbiri inregistrate de UM 0653 Reşiţa, la cererea DIICOT, in dosarul contrabandei cu ţigări pe Clisura Dunării. "Potrivit documentelor pe care le publicăm, contrabandiştii, in convorbirile telefonice inregistrate de Parchet, şi martorii, in declaraţiile date in faţa anchetatorilor, susţin că Vasile Blaga, fost ministru de Interne de la PD, Constantin Duvac, director in Inspectoratul General al Poliţiei, numit in funcţie de Blaga, şi Sorin Frunzăverde fost ministru al Apărării de la PD, i-au protejat pe contrabandişti", precizează GIP intr-un comunicat de presă. DOSARUL. "La sfărşitul lunii octombrie 2006, procurorii DIICOT din Caraş-Severin au trimis in judecată zece inculpaţi, acuzaţi in rechizitoriu că au constituit in zona graniţei romăno-sărbe o adevărată reţea de crimă organizată transfrontalieră specializată in contrabanda de mare amploare cu ţigări, ale cărei operaţiuni au fost favorizate şi susţinute de funcţionari corupţi din Vamă şi Poliţie. Contrabandiştii luau fără acte ţigări din magazinele duty-free din punctul vamal Moldova Veche şi le vindeau in Serbia şi pe piaţa neagră din sud-vestul Romăniei, iar şefii reţelei erau Omer Radovancovici - primarul PD din comuna Pojejena, judeţul Caraş-Severin şi George Lupu - şeful unuia dintre duty-free-uri. DIICOT a trimis in judecată mai mulţi ofiţeri din Poliţia de Frontieră, iar intre probele care au stat la baza acestui dosar s-au aflat interceptările convorbirilor telefonice ale contrabandiştilor realizate de SRI şi declaraţii ale unor martori", se arată in comunicat. GIP susţine că din aceste documente reiese că ancheta Parchetului s-a oprit la nivel local, deşi in dosar există referiri clare la lideri politici, demnitari, inalţi funcţionari publici, şefi ai Poliţiei Romăne şi ai Vămii. Numele lui Vasile Blaga apare in declaraţia unuia dintre martorii din dosar, care susţinea că o parte din banii pe care ii primea de la traficanţi ii trimitea fostului ministru de Interne. Şi numele lui Duvac apare intr-o astfel de convorbire, unul dintre liderii contrabandiştilor folosindu-se de relaţia cu el pentru a face presiuni asupra unui poliţist. Numele lui Sorin Frunzăverde apare de multe ori in convorbirile telefonice din care reiese că de la el contrabandiştii aşteaptau protecţie. GIP a solicitat Ministerului de Interne şi DIICOT să informeze opinia publică dacă au realizat vreo anchetă privind apariţia numelor celor trei in acest dosar. Vasile Blaga a declarat că toate acuzaţiile lui Mugur Ciuvică sunt forţate şi gratuite, iar Ministerul Public a precizat că procurorii DIICOT nu au in lucru vreun caz referitor la o eventuală implicare a acestuia in contrabanda cu ţigări de pe Clisura Dunării. http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/blaga-si-frunzaverde-acuzati-de-contrabanda-96334.html ................................................................................................................................................................. Contrabandişti cu ghiozdan Autor: ADRIAN MOGOS 12 ianuarie 2008 Twitter Facebook Email Imprimă La frontiera cu Serbia, contrabandiştii sunt protejaţi de vameşi, poliţişti, politicieni. Din datele aflate în puţinele dosare penale întocmite traficanţilor reiese că aceştia îşi plănuiau la lumina zilei afacerile, mituirile, traseele de transport, distribuţia mărfii. Un transport serios era operat doar după ce se primea aprobarea de la poliţiştii şi vameşii corupţi, eventual şi un antemergător cu girofar. În multe cazuri, cărăuşii ţigărilor de contrabandă erau copii de gimnaziu. Ani în şir, traficanţii de ţigări şi-au vândut marfa în plină stradă din genţi, fără ca nimeni să-i deranjeze. Au început să fie mai precauţi abia după ce o reţea internaţională de contrabandişti condusă de un primar pedist, prietenul europarlamentarului Sorin Frunzăverde, din care făceau parte poliţişti de frontieră şi vameşi, a fost anihilată anul trecut. Fiecare inspectorat judeţean de poliţie din România are un SIF – Serviciu pentru Investigarea Fraudelor. Poliţiştii mehedinţeni de la SIF nu au investigat anul trecut nici o firmă, ci numai persoane fizice, dintre care patru au fost cercetate penal. S-au dat 850 de amenzi şi s-au confiscat peste 36.000 de pachete de ţigări fără timbru, "constatându-se un uşor trend ascendent", conform lui Constantin Radoslav, şeful poliţiei mehedinţene. La Timiş, 200 de persoane au fost sancţionate de la începutul anului pentru că deţineau şi comercializau ţigări netimbrate ori fără documente legale de provenienţă, dar nu au fost investigate societăţi comerciale pentru că este de competenţa Gărzii Financiare, după cum a precizat subcomisarul Daniel Tudorescu, şeful SIF din poliţia timişeană. OCTOMBRIE 2007. Omer Radovancovici a fost transferat de la Penitenciarul Timişoara la Penitenciarul Codlea. POLIŢIST TRAFICANT. În general, cei amendaţi nu au nici o ocupaţie, iar ţigările vin de pe Dunăre sau din Republica Moldova şi Ucraina, mărcile cele mai des capturate fiind Marble, Ronson, Assos, Slims, L&M, Viceroy. La 21 iulie 2007, un echipaj mixt de poliţie a oprit la Buziaş trei autoturisme. Două dintre ele erau conduse de craiovenii Adrian Lupănescu şi Radu Ciobanu, iar al treilea – de Dumitru Hodoşan, un agent de poliţie din Timişoara. Toţi transportau 30.000 de pachete de Marble şi Ronson, care au fost confiscate, fiind probe la dosar. Cei trei fuseseră monitorizaţi, astfel încât s-a ajuns şi la depozitul de unde se făcea aprovizionarea: o casă din Moşniţa Nouă, o localitate aflată la ieşirea din Timişoara spre Buziaş. De aici, de unde se făcea distribuţia, s-au mai confiscat peste 46.000 de pachete de Assos Slims, L&M, Ronson şi Marble. Cu trei zile înainte să îşi prindă colegul în flagrant, poliţiştii reuşiseră să-i oprească în apropiere de Recaş, între Timişoara şi Lugoj, pe cei care controlau traficul de ţigări din piaţa timişoreană Badea Cârţan. Maricel Hărdălău conducea un microbuz în care avea dosite aproape 20.000 de pachete de ţigări netimbrate Marble şi Ronson, el fiind supravegheat îndeaproape de şefii lui, Duşan şi Miodrag Vlaici, dintr-un Audi în care se aflau. Atunci când sunt prinşi, cărăuşii spun că au cumpărat ţigările de pe marginea drumului. Aşa a fost şi cazul unui arădean care a fost prins la 17 octombrie la intrarea în Timişoara cu 10.000 de pachete. Omul a spus poliţiştilor şi comisarilor Gărzii Financiare că a cumpărat ţigările cu 9.000 euro de la un necunoscut care stătea la marginea drumului între două localităţi şi că vroia să le vândă în pieţele din Timişoara, câştigul fiind de 200 euro. Ţigările au fost confiscate şi a primit cadou o amendă de un miliard de la Gardă. De la începutul anului 2007 până în octombrie, SIF-ul timişean a înregistrat la Parchet cinci dosare penale pentru evaziune fiscală, fiind începută urmărirea penală împotriva a cinci persoane în trei dosare, cantitatea de ţigări confiscată şi depozitată la Poliţie fiind echivalentul unui tir plin. Pe de altă parte, Tudorescu se confruntă cu o lipsă de personal. Un singur ofiţer dintre cei 31 se ocupă de ţigări, în condiţiile în care pentru combaterea acestui gen de activitate ar trebui înfiinţat un întreg compartiment. PE STRADÅ, CU GENŢILE. Inspectorul principal Ciprian Terciu, şeful SIF din IJP Caraş-Severin, a declarat că fenomenul nu a mai avut aşa amploare cât timp au fost închise magazinele duty-free şi, chiar dacă acestea s-au redeschis, situaţia este diferită faţă de ce se întâmpla în trecut, pentru că în 2006 o reţea de contrabandişti în care erau implicaţi oameni politici, ofiţeri de Poliţie de frontieră şi vameşi a fost destrămată. "Activitatea a scăzut foarte mult. Se vede şi din oraş, mai sunt câteva persoane. Acum sunt mult mai circumspecţi, nu ca înainte, când stăteau pe bulevard cu geanta", a mai adăugat Terciu. Practic, ofiţerul a confirmat faptul că vânzătorii de ţigări nu erau deranjaţi nici măcar cu o floare de autorităţi. Anul trecut, SIF-ul cărăşean a dat 117 sancţiuni şi a întocmit două dosare penale. În primul dosar, care este la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin şi în care a fost începută urmărirea penală, 23.000 de pachete de ţigări netimbrate, care ulterior s-au dovedit a fi contrafăcute, în valoare de 19.000 euro, au fost descoperite în zona portului Moldova Nouă. Cel de-al doilea dosar se află în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale şi este legat tot de Moldova Nouă. O societate comercială din alt judeţ care avea punct de lucru aici nu trecuse în contabilitate aproximativ 3,5 tone de tutun brut, în valoare de peste aproape 160.000 euro. Pe de altă parte, poliţiştii cărăşeni din cadrul altor servicii, inclusiv de la Circulaţie, au confiscat laolaltă aproape 32.000 de pachete de ţigări şi au dat vânzătorilor ambulanţi peste 1.400 de amenzi de peste 21.000 lei. Cu toate acestea, în Reşiţa se vând ţigări în pieţe, fiind depozitate la tarabele unde se vând produse electrice; pe bulevarde, sub paravanul unor buticuri cu chinezării sau pe lângă birturi. Poliţiştii se scuză că nu le pot face nimic vânzătorilor atât timp cât aceştia nu au marfă expusă la vânzare. Reţeaua pe care ofiţerul Terciu a amintit-o şi care a dus la un dezechilibru pe piaţa ţigărilor în zonă era condusă de Omer Radovancovici, primar pedist al comunei Pojejena de pe clisura Dunării şi prieten la cataramă cu Sorin Frunzăverde, vicepreşedinte PD, fost ministru al Apărării, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi actual europarlamentar. NAIDÅŞ. Magazinul Eurotrade este singurul care mai funcţionează OMER(TA) CÅRÅŞEANÅ. Procuroarea Carmen Vrânceanu de la Biroul Caraş-Severin al DIICOT a întocmit la sfârşitul lui octombrie 2006 un rechizitoriu în care 11 inculpaţi şi 18 învinuiţi urmau să fie trimişi în judecată pentru diferite acuzaţii: constituire, aderare la un grup infracţional organizat şi contrabandă. Conform rechizitoriului, în perioada decembrie 2005-mai 2006 a fost monitorizată activitatea magazinelor duty-free din portul Moldova Veche, unde a acţionat o reţea de crimă organizată transfrontalieră specializată în contrabanda de mare amploare cu ţigări, operaţiunile fiind favorizate şi susţinute de unii funcţionari corupţi din vamă şi poliţie. Ideea era simplă: se cumpărau cantităţi imense de ţigări din magazine duty-free aparţinând GFS Duty Free România SRL, SDV. Free Tax SRL, Santo Internaţional SRL, AVA Tour SRL, Distribution General value SRL şi SC New Mexico SRL din port, după care erau introduse ilegal în ţară şi vândute apoi în Serbia sau în pieţele din Reşiţa, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Slatina şi Bucureşti. Reţeaua beneficia de maşini antemergătoare, dar apela şi la şantaj ori ameninţări de câte ori era nevoie. După cum au arătat procurorii, o cotă parte din sumele obţinute din contrabandă erau destinate coruperii şi influenţării, în vederea sprijinirii acestor acţiuni, a funcţionarilor vamali şi a poliţiştilor din structurile locale, judeţene şi zonale cu atribuţii în domeniu. ŢIGÅRILE BAT FUNCŢIA. Omer Radovancovici, capul reţelei, activa încă din perioada embargoului împotriva fostei Iugoslavii. Mâna dreaptă a lui Omer a fost George Lupu, şeful magazinului SDV Free Tax, care îi coordona pe ceilalţi şefi de magazine. Din grup mai făceau parte Ion Cionca, comandantul Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin, numit în funcţie pe baza relaţiilor cu Omer, comisarul Nicuşor Cucoană de la Poliţia de Frontieră Caraş-Severin – Compartimentul de Combatere a Infracţiunilor Transfrontaliere şi subcomisarul Dorin Praja, şef de sector la Moldova Veche, care asigura securitatea transporturilor spre locurile de depozitare din ţară sau trecerea ţigărilor peste Dunăre şi pregătea "contrainformativ" gruparea pentru a evita controale venite din eşaloanele superioare. Acestor inculpaţi li s-au alăturat în calitate de învinuiţi: Gheorghe Milutin, şeful Biroului Vamal Naidăş care include şi portul Moldova Veche, şi Gheorghe Tismănaru, adjunctul său. Prin intermediul Centrului SECI – Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei –, înfiinţat pentru lupta împotriva crimei transfrontaliere în regiune şi din care fac parte 12 state, a fost anunţat şi Serviciul pentru Combaterea Crimei Organizate din Serbia. LA GARD CU COPII. O modalitate mai puţin riscantă de scoatere a ţigărilor din magazine era vânzarea unor cantităţi impresionante către "vaporenii" sârbi cu ştirea autorităţilor vamale. La 13 mai 2006, în cala vaporului au fost găsite de sârbi, în colaborare cu autorităţile române, 150 de baxuri de ţigări. A doua metodă consta în decontarea ţigărilor către călători reali sau fictivi care tranzitau portul, pentru că vapoarele aveau o capacitate mică de transport, faţă de cât se voia a se vinde. Telefoanele grupului au fost înregistrate, constatându-se că din totalul convorbirilor făcute de George Lupu, mai mult de jumătate vizau relaţia cu autorităţile. Ţigările erau scoase din duty-free prin locul numit "la gard", amplasat în spatele magazinelor, delimitând zona liberă. În mod intenţionat, spun procurorii, Vama şi Poliţia de Frontieră din zonă au ignorat sau cel puţin minimalizat importanţa acestui gard, în perioada monitorizată neexistând un post de pază la gard, iluminarea lipsind total. Atunci când se opera se scoteau bucăţi din gard, ţigările fiind aduse de cei de la duty-free sau de copiii angajaţi să care baxurile, iar cumpărătorii angro achitau marfa pe loc. Ulterior, în contabilitate se folosea "scanarea", un procedeu de falsificare a tranzacţiilor comerciale care constă în trecerea pe numele unui singur cumpărător a unor cantităţi uriaşe de ţigări într-un timp foarte scurt şi de la mai multe magazine. Un control al Gărzii Financiare de la 1 martie 2006 i-a surprins pe cei de la duty-free în timpul operaţiunilor de introducere în calculator a tranzacţiilor. Imediat, angajaţii duty-free s-au închis în magazine pentru a finaliza falsificarea documentelor. Şi au încins telefoanele cu apeluri către funcţionarii statului pe care îi cunoşteau şi de la care aşteptau ajutor. În timpul discuţiilor, Omer l-a avertizat pe Lupu că era printre ei un turnător. Comisarii Gărzii au avut ceva de aşteptat la uşi până să facă controlul, iar când li s-a deschis, angajaţii duty-free au refuzat să predea rolele martor care arată cantitatea şi numele celor care au cumpărat ţigări, dar şi ora achiziţiei. Verificările au scos la iveală că 12 oameni care trecuseră Dunărea în Serbia cu vaporul au cumpărat ţigări de aproape 230.000 euro, bonurile de casă fiind emise la un interval de 11 secunde, în condiţiile în care trebuiau făcute mai multe operaţiuni. Anunţat de unii poliţişti că urma o percheziţie, Lupu a încercat să şteargă din computer vânzările. Conform rechizitoriului, suma cu care gruparea lui Omer a păgubit bugetul de stat a fost de aproape 2.000.000 euro. AMPLASAMENT. Postul Poliţiei de Frontieră vizavi de duty-free APÅRARE. După declanşarea scandalului, Ion Cionca, fostul şef al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin, a trimis chestorului principal Nelu Pop, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, un memoriu în care spune că, "deşi au fost dispuse, organizate şi executate foarte multe acţiuni pentru prevenirea şi constatarea infracţiunilor de contrabandă cu ţigări netimbrate ce provin din magazinele duty-free", nu a avut constatări pe această linie. Gheorghe Ciulei, avocatul lui Cioncă, a trimis o cerere de probaţiune către DIICOT Timişoara în care arăta că Lupu fusese racolat ca "persoană de spijin" de Cioncă, pentru aflarea detaliilor legate de activităţile de trafic de influenţă la angajarea unor cadre în Poliţia de Frontieră, însă sistase orice legătură cu acesta. "Faptul că acesta mă contacta telefonic este justificat de legătura de serviciu. Lupu Gheorghe, când consuma alcool, şi o făcea des, avea obiceiul să sune o seamă de oficialităţi şi noaptea, dând telefoane la preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, secretari de stat, generali etc. Uneori, când acesta se îmbăta, socrul său îi lua telefoanele celulare spre a nu vorbi prostii la ele", arăta Cioncă în petiţie. Într-un alt memoriu către ministrul de Interne, Cioncă afirmă că a fost lucrat informativ, fapt ce reiese din discuţiile cu foarte multe cadre din Frontieră, Poliţie, SRI şi solicita ministrului să facă demersurile de verificare ale acestor aspecte. Rudele lui Cioncă susţin că ofiţerul avea încă de la început probleme cu Goian, şeful DIICOT Caraş-Severin şi că procurorul Mircea Andreş, şeful DIICOT TM, a făcut presiuni asupra lui să angajeze anumite persoane. În mod curios, pentru a nu ţine dosarul pe loc, procurorii au decis să-i împrăştie pe cei implicaţi în contrabandă în mai multe dosare. În dosarul principal au rămas Omer, Lupu şi restul amărăştenilor, iar pentru că urmărirea penală faţă de Teodor Cristodor, administratorul SDV, nu era finalizată, s-a decis disjungerea. Lui Milutin, şeful vămii, şi adjunctului său Tismănaru li s-au disjuns dosarele, separat de Cristodor, pentru a se "a evita temporizarea instrumentării dosarului". Poliţiştii de frontieră au fost preluaţi de DIICOT Timişoara, au fost arestaţi, apoi eliberaţi, iar acum se judecă în stare de libertate. Cioncă şi Cucoană au ieşit la pensie, iar Praja mai lucrează la Naidăş, fiind pus la dispoziţia conducerii. "LE PERMITE SÅRBII". Dacă la Stamora funcţionează opt magazine, la Naidăş, în judeţul Caraş-Severin, a supravieţuit, în urma căderii reţelei Omer, unul singur, cel al firmei Eurotrade, dar pe care scrie că este partener al SC Platinum Leaf România SRL, firmă care nu există la Registrul Comerţului. Cu Gheorghe Milutin, şeful Biroului Vamal Naidăş, v-am făcut cunoştinţă anterior, el fiind legat de filiera Omer. Când am vorbit cu el, nu a scos nici un cuvinţel despre implicarea lui, spunând că: "Noi, confiscări mari de ţigarete, infracţiuni, nu am avut. De când s-a deschis duty-free, de la 25 mai, am avut aproape 50 de confiscări, media fiind de cinci, şase cartuşe confiscate. Traficul s-a derulat pe persoane fizice, care au trecut pe jos, care ne-au creat probleme. Vorbim de ţigarete, nu de un kil de roşii. Le permite şi sârbii, nu ştiu cu ce cantităţi, cât le dă voie. Ca stat necomunitar, nu ştiu care este legislaţia". De când s-au redeschis, la sfârşitul lunii mai 2007, vameşii din Naidăş au făcut un singur control la magazinul Eurotrade, unde au dat o amendă de aproape 1.500 de lei. La Naidăş s-au confiscat aproape 4.213 pachete, spune Milutin, mai multe decât anul trecut, şi s-au dat 49 de contravenţii, toate cu avertisment. În timpul zilei, punctul de frontieră era pustiu, însă la ceas de seară, timid, timid, românii încep să treacă pe jos graniţa şi poposesc imediat la duty-free. În port la Moldova Veche, magazinele duty-free sunt închise. Interceptări Din discuţiile dintre George Lupu şi subalternul său Sorin Corcoman reiese că Teodor Cristodor, patron şi administrator la SDV Free Tax, firma la care lucra Lupu, nu dă doi bani pe autorităţi: "Bă, să-i f... în gură! Doar toţi avem dosare şi să sugă p...! Să vină cu probe, să-i f... în gură! Ce dracu’ vă speriaţi atâta? Lasă dracu’! Noi am avut milioane de dolari şi am avut probleme şi... lasă, nu vă mai speriaţi! Las-o încolo, că acuma cum este este. Vedem ce facem!". Pentru a-şi rezolva problemele, Lupu l-a sunat şi pe Sorin Vişinescu, patron Trans Euro Impex şi partener al lui Lucian Orban, la rându-i patron cu Cristodor la SDV, pentru a căuta o soluţie să îşi continue activitatea, cerându-i să "îi facă intrare la Ghiţă Ciobanu". Ciobanu, preşedinte PD Timiş, a fost şef al Direcţiei Regionale Vamale Timişoara şi a demisionat din funcţia de subprefect la începutul lui decembrie 2007. Sorin Vişenescu a declarat căa aflat din ziare despre această convorbire. "La vremea aceea, domnul Ciobanu nu mai avea nici o funcţie începând cu 2000. Nu văd ce puteri ar fi avut Ciobanu atunci şi cu ce să mă ajute el pe mine din acest punct de vedere. Este foarte posibil ca băiatul ăsta să mă fi sunat să-i fac nişte legături în zonă, dar pentru alte chestiuni", a spus Vişenescu. În interceptări mai apar nume de poliţişti, foşti poliţişti, dar şi Aurel Foghiş – şeful Gărzii Financiare cărăşene, Sorin Frunzăverde, comisarul de poliţie Constantin Duvac, şeful Direcţiei Cercetări Penale din Poliţia Română IGPR, însă despre ei – nici o vorbă în rechizitoriu. Proiect finanţat de Foundation Open Society Institute-Zug, Elveţia http://www.jurnalul.ro/special/special/contrabandisti-cu-ghiozdan-113794.html ........................................................................................................................................................................ Frunzăverde, de mînă cu Omer Autor: CARA FIORI 29 mai 2008 Twitter Facebook Email Imprimă CARAŞ-SEVERIN ● "Crima organizată” candidează la primărie Trimis în judecată pentru contrabandă cu ţigări şi închis timp de 390 zile la Codlea, Omer Radovancovici va candida pentru un nou mandat de primar al comunei Pojejena din judeţul Caraş-Severin. CARAŞ-SEVERIN ● "Crima organizată” candidează la primărie Trimis în judecată pentru contrabandă cu ţigări şi închis timp de 390 zile la Codlea, Omer Radovancovici va candida pentru un nou mandat de primar al comunei Pojejena din judeţul Caraş-Severin. În afişele electorale, doi grei ai judeţului îşi strîng sănătos mîna. Sorin Frunzăverde, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, fost europarlamentar, vicepreşedinte al defunctului partid Democrat. Frunzăverde candidează pentru un nou mandat de preşedinte al CJ, după şase luni în care a tăiat frunze la cîini pe la Bruxelles. Celălalt greu este Omer Radovancovici, eliberat în noiembrie 2007 din penitenciarul Codlea, unde a stat 390 de zile. Cel autotintitulat Prinţul Clisurii a ajuns la Codlea după mai bine de un an în care a stat în penitenciarul din Timişoara, instanţele de aici refuzîndu-i în mod repetat cererea de judecare în stare de libertate. PRINŢUL CLISURII. Omer a fost trimis în judecată de procurorii de la Crimă Organizată pentru contrabandă cu ţigări. Pînă şi poliţia care oricum “închidea ochii” la traficul de ţigări din judeţul Caraş-Severin a admis că în urma dezmembrării acestei reţele coordonate de Omer, afacerea cu ţigări pare să se fi domolit. Dar numai pentru că acum vînzătorii sînt mai circumspecţi. Din această reţea făceau parte inclusiv poliţişti de frontieră şi vameşi. După mutarea la Penitenciarul Codlea, la mijlocul lunii octombrie 2007, Omer a reuşit, aşa cum au prevăzut cei care l-au sfătuit să se transfere acolo, să fie eliberat. În noiembrie umbla deja în campania pentru strîngerea de voturi pentru candidaţii democraţi pentru Parlamentul European, văicărindu-se că a fost “ocupat 390 de zile, nu din propria voinţă, ci din cauza nedreptăţilor şi minciunilor unui sistem învechit şi corupt care pentru scopurile sale politice loveşte în oameni nevinovaţi”. De la Codlea, Prinţul Clisurii s-a reîntors în fotoliul de primar al comunei Pojejena, pentru care se va bate din nou, din partea PD-L, la alegerile locale de duminică. http://www.jurnalul.ro/stiri/politica/frunzaverde-de-mina-cu-omer-125728.html ...................................................................................................................................................................................... Caraş-Severin: Pădurenii lui Frunzăverde Autor: CARA FIORI 31 mai 2008 Twitter Facebook Email Imprimă Ieşit din puşcărie la sfîrşitul lui 2007, judecat în li­ber­­tate pentru contrabandă şi în­fiin­ţarea unei reţele de crimă orga­ni­za­tă, Omer Radovancovici, protejatul lui Sorin Frunzăverde, a tăiat nu frunza la cîini, aşa cum a făcut superiorul său pe la Bruxelles în “vacanţa” de euro­parlamentar, ci ditamai pădurea. Omer Radovancovici este protejatul lui Sorin Frunzăverde, candidatul PD-L pentru Consiliul Jude­ţean Caraş-Severin, fost ministru, par­lamentar, preşedinte CJ, euro­par­lamentar. Omer candidează pentru Primăria Pojejena, localitate-che­ie pe Clisură, dar e şi pretendentul unui loc răcoros unde cîţiva colegi îl aşteaptă. Ieşit din puşcărie la sfîrşitul lui 2007, judecat în li­ber­­tate pentru contrabandă şi în­fiin­ţarea unei reţele de crimă orga­ni­za­tă, Omer a tăiat nu frunza la cîini, aşa cum a făcut superiorul său pe la Bruxelles în “vacanţa” de euro­parlamentar, ci ditamai pădurea. “MĂCEL” LEMNOS. În perioada 12 februarie-21 martie 2008, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vînătoare – ITRSV Timişoara a făcut un control la Pojejena, în urma căruia a reieşit că au dispărut, prin tăiere ilegală, peste 4.000 de arbori, adică aproape 2.400 metri cubi de lemn, paguba fiind de aproape jumătate de milion de lei noi. ITRSV Timişoara a făcut o plîngere penală, urmînd ca poliţia să cerceteze această infracţiune. Mai mult, a fost sesizată şi Curtea de Conturi Caraş-Severin, pentru că nu există un fond de conservare şi regenerare a pădurilor, aşa cum cere Codul Silvic. Aici trebuie avut în vedere şi faptul că judeţul Caraş-Severin este controlat de Sorin Frunzăverde. Mai mult ca sigur, Omer va reuşi să se strecoare şi de această dată, dat fiind faptul că adjunctul Inspectoratului de Poliţie Caraş-Severin, comisarul-şef Petru Şandru, a fost pus în funcţie la insistenţele lui Frunzăverde. Iar poliţia nu este singura instituţie judeţeană controlată de Frunzăverde. Printre altele, la Drumuri şi Poduri a numit pe vremea cînd era preşedintele Consiliului Judeţean un şef tînăr care avea privilegiul de a-l avea naş. http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/caras-severin-padurenii-lui-frunzaverde-125881.html .............................................................................................................................................................. Vânt portocaliu pentru Don Quijoţii cărăşeni Autor: ADRIAN MOGOS 5 octombrie 2010 Energia eoliană este o energie alternativă. În special în judeţul Caraş-Severin unde, dacă vrei să faci afaceri cu vânt, nu ai nici o alternativă, pentru că ţi se face imediat vânt tot de personaje puse pe căpătuială. Bunăoară, s-a descoperit că pe malul românesc al Dunării vântul bate cu atâta forţă, încât e păcat să sufle aiurea. Aşa că mai multe comune din zonă atent îndrumate de Consiliul Judeţean - CJ au pus la sfârşitul lunii septembrie 2009 bazele unei firme: Eoliana Caraş. CJ, condus de Sorin Frunzăverde, fost ministru al Apărării, al Mediului şi al Turismului, deţine 60%, restul aparţinând în mod egal unui număr de cinci primării, printre care şi Naidăş. Eoliana Caraş avea la rându-i 20% din Caraş Wind Park SRL, în care partenerul CJ este o firmă ale cărei rădăcini trec prin Luxemburg şi ajung la o cutie poştală din Panama. În octombrie 2009, Consiliul Local Naidăş a decis printr-o hotărâre ca terenurile comunei care sunt ţinta evaluării potenţialului eolian să fie puse pe tavă firmei Caraş Wind Park pentru o perioadă de doi ani, dar ceva i-a făcut pe edilii din Naidăş să anuleze această hotărâre după numai o lună. Printr-o nouă hotărâre, la 22 decembrie 2009, a fost aprobată asocierea în participaţiune cu o firmă din Timişoara: SC Creative Solutions Projects SRL, decizându-se totodată şi concesionarea pe o perioadă de 25 de ani a unor terenuri din domeniul public/privat al comunei către firma timişoreană. Astfel, a fost scoasă din circuit chiar firma la care indirect era asociat şi CL Naidăş, care practic s-a autoexclus din afacere. Creative Solutions a fost înfiinţată în Arad în ianuarie 2008 şi mutată la Timişoara doi ani mai târziu, printre asociaţi regăsindu-se Silviu Dalcă, Beniamin Teodor Dalcă, Ioan Cristian Dalcă, dar şi Lidia Bulzesc. Creative Solutions avea sediul până la sfârşitul verii în aceeaşi clădire cu CS Wind Project SRL, înfiinţată în ianuarie 2010. CS Wind Project este controlată tot de familia Dalcă, de Nicodim Bulzesc şi de un spaniol, Ernesto Gomez Negre. Şi CS Wind Project a încheiat în februarie 2010, la numai o lună de la înfiinţare, un contract similar de asociere în participaţiune cu o altă primărie din zonă: Pojejena. Absolut întâmplător primarul din Naidăş este membru PDL; Nicodim Bulzesc a fost europarlamentar PDL; primarul din Pojejena, Omer Radovancovici, PDL-ist şi condamnat la cinci ani pentru contrabandă cu ţigări; iar preşedintele Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde, este vicepreşedinte PDL la nivel naţional. La scurt timp după semnarea contractelor de asociere în participaţiune atât Primăria Pojejena, cât şi cea din Naidăş au întocmit un caiet de sarcini prin care scoteau la licitaţie pe o perioadă de 49 de ani, 903 hectare, respectiv 1.328,5 hectare pentru construirea şi exploatarea unui parc eolian. Ambele caiete de sarcini sunt trase la indigo, existând doar câteva mici diferenţe. La Pojejena, specialiştii primăriei în energie eoliană au introdus şi următoarea frază: "Pentru producerea energiei electrice eoliene se vor instala maximum 150 de generatoare electrice eoliene de tip VESTAS- V90; 2 MW. Acestea sunt generatoare asincrone speciale prevăzute cu inel colector şi rezistenţă rotorică variabilă de tipul Double Fed Induction Generator, care permite turbinei de vânt să furnizeze energia electrică constantă (la tensiunea şi frecvenţa reţelei la care se conectează) pentru un anumit domeniu de variaţie al vitezei". Astfel, din start au fost excluse de la licitaţie firme care s-ar fi prezentat cu un alt tip de turbine. Secretarul comunei Naidăş a recu-noscut că o firmă privată a întocmit caietul de sarcini, dar Silviu Dalcă a explicat: "Caietul de sarcini a fost făcut de un cabinet de avocatură şi cum se numeşte firma de avocatură nu e problema noastră". De ce turbine Vesta? Cele două firme timişorene sunt strâns legate de câţiva spanioli care achiziţionaseră acest tip de turbine acum vreo zece ani. Windiberica Spania avea semnat un contract pentru turbinele Vesta. Windiberica funcţionează la aceeaşi adresă din Valencia cu Wind Alliance Group şi au şi aceleaşi persoane în conducere. Wind Alliance are 70% dintr-o altă firmă românească, Activa Wind Trade, unde printre asociaţi sunt şi membrii familiei Dalcă. Wind Alliance Group este o firmă mică înfiinţată în ianuarie 2009 cu un minimum de capital social cerut în Spania. Preşedintele Wind Alliance are un proces pentru datorii neachitate de 44.000 de euro către o altă firmă iberică, iar justiţia spaniolă caută să-i dea de urmă. Pentru realizarea parcurilor eoliene este nevoie de autorizaţie de înfiinţare şi licenţă de producător emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE. Nici una dintre cele două firme nu figurează în catastifele ANRE. "Problema licenţelor era doar o cerinţă pentru un punctaj în plus, nu o condiţie obligatorie", a mai spus Dalcă, fost director adjunct în cadrul CJ Timiş la numai 24 de ani. Ambele caiete de sarcini mai au prevăzute fiecare câte o obligaţie. În cazul Pojejenei, câştigătorul licitaţiei pentru concesionarea terenurilor unde se vor învârti morile de vânt va trebui să plătească CS Wind Project suma de 680.000 de euro. La Naidăş, suma este de 550.000 de euro şi trebuie achitată către Creative Solutions. Dalcă a precizat că aceste sume reprezintă contravaloarea intabulării terenurilor, a certificatelor de urbanism, a PUZ-urilor, a diferitelor studii, a măsurătorilor pentru vânt. Silviu Dalcă a mărturisit că în aceste sume au fost incluse şi măsurătorile de vânt. În mai 2009, în aceleaşi zone s-a mai făcut acelaşi lucru pe baza unui studiu meteorologic multianual realizat de Administraţia Naţională de Meteorologie. Naidăş şi Pojejena au fost şi ele incluse într-un proiect româno-sârb de evaluare a potenţialului eolian. Cei 400.000 de euro erau fonduri nerambursabile de la UE şi Guvernul României (90%), diferenţa fiind asigurată de CJ Caraş-Severin. Şeful proiectului a fost Victor Borislav Naidan, director executiv în cadrul CJ Caraş-Severin, dar şi administrator la firmele prin care CJ putea dezvolta parcurile eoliene. Evident că aceste sume au oprit avântul firmelor care au cumpărat caietele de sarcini. Prima licitaţie a avut loc la Pojejena şi a fost câştigată exact de CS Wind Project, iar la 20 septembrie 2010, la Naidăş câştigătoare a fost declarată Creative Solutions. Reprezentantul unei firme ieşene care a cumpărat caietul de sarcini a renunţat să participe la licitaţie, dar este hotărât să sesizeze Corpul de Control al Guvernului, Consiliul Concurenţei, Curtea de Conturi şi DNA: "Atunci când o persoană cu răspundere din cadrul unei primării acceptă introducerea de clauze ilegale în beneficiul unor terţi, este evident că a fost coruptă sau forţată din partea reprezentanţilor unor foruri superioare, cum ar fi în acest caz Consiliul Judeţean Caraş-Severin". Faptul că ceva nu este în regulă cu aceste licitaţii le-a fost confirmat celor de la Iaşi în iunie anul acesta, când au fost contactaţi telefonic de cineva care s-a prezentat ca fiind Mănescu Codruţ, angajat al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice - ANRMAP. "Acesta s-a interesat de concesiunea din Pojejena, de intenţiile noastre legate de aceasta şi ne-a asigurat de tot suportul. Avem şi o confirmare scrisă din partea ANRMAP că nu există nici un angajat cu acest nume şi ni s-a recomandat să depunem o plângere la poliţie pentru identitate falsă. Numărul de la care am fost contactaţi este: 0760.599.138", a adăugat ieşeanul. http://www.jurnalul.ro/special/special/vant-portocaliu-pentru-don-quijotii-caraseni-556252.html ...................................................................................................................................................................................... SCANDALOS Complicele contrabandiştilor conduşi de pedelistului Omer, “uns” şeful vămii Naidăş Deşi trimis în judecată de DIICOT, la sfârşitul anului 2008, pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la tigari netimbrate 15contrabandă, vameşul Gheorghe Milutin a fost “uns”, în urmă cu câteva luni, şeful vămii Naidăş. Aceste este unul din locurile pe unde gruparea condusă de Florin Halas a introdus o parte din ţigările de contrabandă. Numele Milutin a apărut în dosarul din 2006 legat de activitatea grupării de contrabandişti condusă de primarul PD-L din Pojejena, Omer Radovancovici. Procurorii l-au acuzat pe Milutin că în calitate de şef al vămii din portul Moldova Veche, alături de adjunctul său, Gheorghe Tismănaru i-au ajutat pe contrabandişti să facă afaceri cu ţigările provenite din duty-free-uri. Cei doi vameşi alături de alţi inculpaţi au fost anchetaţi dintr-un dosar disjuns de cel în care primarul PD-L şi alţi membrii ai reţelei au fost deja condamnaţi în primă instanţă. Procurorii au notat în rechizitoriu că Milutin a fost numit ca şef al vămii din portul Moldova Veche ” în baza relaţiilor inculpatului Radovancovici Omer, căruia Milutin George i-a plătit suma de 20.000 de euro”. Milutin era cel care ţinea legătura cu liderii reţelei şi dădea undă verde pentru operaţiunile de scoatere a ţigărilor din duty-free-uri, fără el întreaga operaţiune fiind imposibil de realizat. Într-una dintre discuţiile înterceptate, din 28.01.2006, ora 21,37, vameşul îl asigură pe aghiotantul lui Omer, George Lupu, că nu vor fi probleme în acţiunea de contrabandă pregătită pentru a doua zi LUPU:- Asta… numai… dar să nu ştie nimeni, numai tu, dacă îi spui dimineaţă, dacă …. Zise OMER, te sună… MILUTIN:- Lasă mă, dă-i mă în p… mea, să stea liniştiţi! Lasă-i dracului! LUPU:- Deci asta spusei, că eu zisei să te sun pe tine, ştii, ca să nu… MILUTIN:- Nu, nu. Lasă că îi..ăi spun eu la Barbuli(vameşul de serviciu) să stea dracu în banca lui acolo”. Cum orice serviciu se plăteşte, la Milutin ajungeau o parte din şpăgile date de contrabandişti pentru fiecare bax de ţigări scos din duty-free. La un moment dat, traficanţii erau nemulţumiţi de faptul că şeful de vamă Milutin dădea prea puţin mai departe către şefii de la Timişoara, iar aceştia organizau acţiuni în zonă, dovadă fiind discuţia dintre George Lupu şi unul dintre ajutoare, Sorin Corcoman. LUPU:- Păi din cauza lui MILUTIN că nu dă bani. Nu? El din 20.000 a dat 1000 de euro la Timişoara. CORCOMAN:- Păi eu când ţi-am spus ţie că atâta dă?! Nu ştii că ţi-am zis eu ţie că el se duce cu o mie? LUPU:- Şi acuma ăştia se întâlnesc , fac şedinţă şi să vadă dacă-l mai ţin sau … să… mă sune pe mine să mă duc luni sau marţi înapoi. Ştii? CORCOMAN:- Păi da. păi ăsta e el GEORGE! Tu nu ştii? Aşa a făcut şi înainte! Nu? Înainte s-a dus la DINU VAMĂ(?) cu o mie. Nu? LUPU:- Păi da. CORCOMAN:- Şi a luat şi dolari , că erau mai mici în p… mea. LUPU:- Şi zice: “Bă GEORGE, din 4.000 , hai să zici 3.000 nu le-aţi plătit, o mie nu le-aţi plătit, el ia jumate, 4 euro, 5 euro, cât ia, 3 ori 4 – 12, zii 15 … El nu a venit din 15.000 cu o mie mă la mine?!” CORCOMAN:- Păi da, păi aşa a fost. Nu? LUPU:- Şi nu mai punem Naidaşul. Şi de acolo a făcut 1.500-2.000. CORCOMAN:- Păi da. Nu e, ăsta nu e obişnuit, GEORGE, să deie. Ăsta p… Vine, stă, dă cât se poate şi după aia p… , te f… LUPU:- Îhm. Lasă că-l f… ăştia acuma pe el. CORCOMAN:- Bine să-i facă, dă-l în p… mea! Şi aşa nu ai nici un avantaj cu el. Atâta că… la noi mai ne lasă în pace dar tot comentează LUPU:- Păi din cauza lui MILUTIN că nu dă bani. Nu? El din 20.000 a dat 1000 de euro la Timişoara. CORCOMAN:- Păi eu când ţi-am spus ţie că atâta dă?! Nu ştii că ţi-am zis eu ţie că el se duce cu o mie? LUPU:- Şi acuma ăştia se întâlnesc , fac şedinţă şi să vadă dacă-l mai ţin sau … să… mă sune pe mine să mă duc luni sau marţi înapoi. Ştii? CORCOMAN:- Păi da. păi ăsta e el GEORGE! Tu nu ştii? Aşa a făcut şi înainte! Nu? Înainte s-a dus la DINU VAMĂ(?) cu o mie. Nu? LUPU:- Păi da. CORCOMAN:- Şi a luat şi dolari , că erau mai mici în p… mea. LUPU:- Şi zice: “Bă GEORGE, din 4.000 , hai să zici 3.000 nu le-aţi plătit, o mie nu le-aţi plătit, el ia jumate, 4 euro, 5 euro, cât ia, 3 ori 4 – 12, zii 15 … El nu a venit din 15.000 cu o mie mă la mine?!” CORCOMAN:- Păi da, păi aşa a fost. Nu? LUPU:- Şi nu mai punem Naidaşul. Şi de acolo a făcut 1.500-2.000. CORCOMAN:- Păi da. Nu e, ăsta nu e obişnuit, GEORGE, să deie. Ăsta p… Vine, stă, dă cât se poate şi după aia p… , te f… LUPU:- Îhm. Lasă că-l f… ăştia acuma pe el. CORCOMAN:- Bine să-i facă, dă-l în p… mea! Şi aşa nu ai nici un avantaj cu el. Atâta că… la noi mai ne lasă în pace dar tot comentează”. Dosarul în care Gheorghe Milutin este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la contrabandă a fost trimis în instanţă şi ulterior restituit din cauza unei chichiţe procedurale, care însă nu afectează fondul dosarului. Deşi dovedit că a fost omul de casă al contrabandiştilor, Gheorghe Milutin a fost pus din nou şef. De data aceasta la vama Naidăş, devenită zona zero a contrabandiştilor din Caraş Severin, după ce duty-free-urile din portul Moldova Veche au “murit”. Mai multe surse au confirmat informaţia că numirea lui Milutin ca şef, în urmă cu câteva luni, s-a făcut cu acordul reprezentanţilor PD-L din zonă, care au fost interesaţi să aibă un om de încredere acolo. Gheorghe Milutin susţine că “eu nu am nici un dosar penal. Nu mă judec cu nimeni”. Nici despre transporturile de ţigări de contrabandă ale grupării Halas, din luna august, prin vama pe care o conduce, Milutin nu ştie nimic, declarând pentru PRESSALERT.ro că nu cunosc să fi trecut cineva prin naidăş cu ţigări de contrabandă. Nu s-a comunicat nimic. Din auzite îl ştiu pe Halas”. http://www.pressalert.ro/2010/09/scandalos-vames-trimis-in-judecata-pentru-complicitate-la-contrabanda-uns-seful-vamii-naidas/ .............................................................................................................................................. Omer Radovancovici (foto), primarul comunei Pojejena, judeţul Caraş-Severin, protejatul lui Sorin Frunzăverde. Radovancovici este şeful celei mai mari reţele de ţigări de contrabandă din Clisura Dunării şi a fost arestat în 2006, în cadrul unei operaţiuni de anvergură a DIICOT. A fost dat în consemn la frontieră, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de constituire de grup de crimă organizată. A încercat să fugă din ţară şi a fost reţinut la punctul de vamă Turnu, din judeţul Arad. Securitatea operaţiunilor de contrabandă cu ţigări, înspre fosta Iugoslavie, era asigurată de comisarul-şef Ion Cionca, şeful Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin. Dosarul “Clisura” s-a finalizat prin arestarea şi trimiterea în judecată a primarului Omer Radovancovici, a comisarului şef Ion Cioancă, comandantului Poliţiei de Frontieră Caraş, a subcomisarului Dorin Dolici Praja, şeful sectorului de frontieră Moldova Nouă şi a subcomisarului Nicuşor Cocoană, responsabil cu prevenirea şi combaterea infracţiunilor transfrontaliere. Radovancovici a fost închis timp de 390 zile în penitenciarele din Timişoara şi Codlea. După arestare a fost demis din funcţia de primar, pe care şi-a reluat-o la eliberarea din penitenciar, la cererea comunităţii din Pojejena, care l-a ales în 2004. Pe afişele electorale din 2008, Radovancovici apare împreună cu Sorin Frunzăverde, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, reales în funcţie în urma alegerilor de duminică 1 iunie 2008. Numele lui Frunzăverde a fost vehiculat în Dosarul “Clisura” şi apare în convorbirile telefonice interceptate de SRI, purtate între membrii reţelei de contrabandişti. În convorbiri mai apar numele lui Vasile Blaga şi cel al subprefectului de Timiş din acea perioadă, Gheorghe Ciobanu, fost membru PSD, trecut la PD după alegerile din 2004. Comandorul (r) Nicolae Popa, ofiţer în Poliţia de Frontieră, în sectorul Porţile de Fier I a luptat ani de zile cu reţelele de contrabandişti din Clisură şi a scăpat din şapte tentative de omor, din confruntările cu aceştia. Cel mai înverşunat adversar al lui Popa a fost Radovancovici, care a cotizat pentru îndepărtarea comandorului cu peste 100.000 de mărci germane. Comandorul i-a confiscat lui Radovancovici 312 baxuri de ţigări. Până la urmă comandorul a fost trecut în rezervă în 2004, de chestorul Toma Zaharia, secretar de stat la Interne. Realegerea lui Radovancovici ca primar aruncă o serioasă umbră de îndoială asupra bunelor intenţii ale democrat-liberalilor şi îl pune pe Sorin Frunzăverde, protectorul său, într-o lumină foarte proastă. Surse din PDL pretind că marginalizarea lui Frunzăverde din ultima prioadă ar avea legătură şi cu cazul Radovancovici. http://insolent.ro/?p=1143 ..................................................................................................................................................................................... „De ce tot Omer? De ce?“ REŞIŢA - Aceasta a fost una din frământările consilierului Ioan Cojocariu împărtăşită şi preşedintelui CJ.(5 comentarii) Consilierii judeţeni s-au reunit miercuri, 22 iulie 2009, în şedinţă extraordinară. Printre altele, s-a rectificat bugetul propriu al Consiliului Judeţean, s-a modificat şi completat actul constitutiv al SC AquaCaraş, s-a mai aprobat participarea forului decizional la cofinanţarea şi implementarea proiectului „Phoenix – All for a better life“. Discuţii aprinse a stârnit proiectul privind asocierea CJ cu Consiliul Local Pojejena la cofinanţarea proiectului „Creşterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor economice şi turistice în zona transfrontalieră Pojejena – Kladovo“. Obiectivele respectivului proiect vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor din zona de frontieră. La acest punct, consilierul liberal Ioan Cojocariu l-a întrebat pe preşedintele CJ, „de ce numai Pojejena are astfel de proiecte şi nu şi Moldova Nouă? Eu sunt de acord cu orice bani care ne trece graniţa, dar de ce numai pe Omer îl ajutăm?“ Răspunsul lui Sorin Frunzăverde nu s-a lăsat aşteptat: „Motivaţia acestei colaborări este că cele două primării au stabilit această legătură. Noi doar coparticipăm. Autonomia locală, relaţională nu ne permite nouă să intervenim la Primăria Kladovo pentru a colabora cu Moldova Nouă şi nu cu Pojejena. În plus, Omer şi primarul de la Berzasca sunt activi, au tot felul de proiecte care aduc bani pe Clisură. Trebuie să sprijinim primăriile active. Faptul că Primăria Caransebeş nu are proiecte europene îl priveşte pe primarul de acolo“. Astfel, fiecare şi-a spus părerea, iar noi nu tragem concluzii ci adăugăm doar o expresie simplă, folosită de un respectabil critic literar reşiţean: „Cine zice, ăla e“. Nina Curiţa nina.curita@informmedia.ro http://www.caon.ro/stiri/caras/articol/de-ce-tot-omer-de-ce/cn/news-20090722-07294351 ..................................................................................................................................................................................... Moravita – ultima frontiera (VIII) 17 Sep Din nou, revin cu aspecte semnalate de posesorii de VIP-carduri din zonele de frontiera ale Romaniei, unde traficul de tigari netimbrate e la el acasa. Asa cum rezulta din unele documente de la dosar, care pe zi ce trece creste in volum, increngaturile dintre vamesi, politisti, oameni politici si de afaceri sunt cat se poate de evidente si de interesante. Iata nota interna, care a facut furori in randul unor procurori: In zona de competenta a Inspectoratului Politiie de Frontiera Caras-Severin exista mai multe filiere de contrabandisti, dar cea mai relevanta este formata din H. Florian, G. Florea – Diamandescu. Primul este patronul unei locatii comerciale ( barul Floritania din Oravita, iar al doilea este seful duty free E.T.I. Naidas. Cei doi au dat bani la mai multe persoane care sa scoata din shop tigari si alte materiale de contrabanda: Mircea si Nicu din Brosteni (CS) care depoziteaza tigarile si de la care incepe distributia spre Arad, Timis, Mehedinti, Hunedoara, Bihor. Mai multe persoane care au aderat la aceste filiere au acum masini de lux: C. Laurentiu din Oravita, asistent pe ambulanta la Spitalul Oravita, in 3 saptamani si-a luat un VW Golf CS 05 XXX, Toderut – Touareg negru, Misi N. BMW seria 5 negru, P. Sorin – Mercedes, Citroen, Renault Megane. Politisti implicati: G. Emanuel si loctiitorul acestuia Vaduva sunt vazuti in compania lui Diamandescu si a lui Halas la barul acestuia, unde servesc masa frecvent si-si primesc partea cuvenita. De aceste lucruri stie seful Vamii Naidas Barbuli si seful PTF Naidas cms. Constantin Z., care a venit de la Cenad . Astfel daca miercurea vine de obicei tir-ul cu tigari, la zece seara nu mai exista, in locatie, niciun pachet de tigari, totul e dat pe intern si extern la sarbi. Halas a afirmat ca a bagat intr-o singura noapte 70 de baxuri de tigari si le-a transportat la terasa Flora din Timisoara, realizand un profit de 35.000 euro. Comisarul O.L. are protejatii sai in vama Naidas, pe care-i foloseste pentru scoaterea materialelor de contrabanda: Traienut, Misi N., Paul S.. Acesta din urma a facut 2 accidente de circulatie, fiind in stare avansata de ebrietate, unul la Nicolint si unul in fata complexului vechi de la Oravita, unde a fost lasat autotursimul implicat in accident si a plecat acasa fiind necesar ca oamenii de pe strada sa degajeze soseaua, iar asupra acestuia nu s-a luat nici o masura, nici nu s-a folosit fiola. Acest Paul S. sfideaza pe toata lumea si este cunoscut sub porecla “Chelul” si-a renovat apartamentul si in 2009 si-a cumparat 3 masini. Halas are pe unchiul sau din partea mamei, pe Florin M., patron la locatia turistica Pajura din Oravita, unde se fac toate chefurile politistilor din zona. Misi N. si Adi B., ambii din Oravita merg la Focsani la o cunostiinta comuna, Carlos, care este protejatul chestorului Florin S. Carlos le furnizeaza fete din Basarabia, pe care le aduc la Oravita la Pajura, iar dupa 1-2 luni sunt duse la Timisoara sau trecute la sarbi. Patronul cabanei 7 Brazi, Ion M., este intr-o combinatie dubioasa cu grecul C. si cu Mircea V., care distribuie si ierburi, introduse in Romania prin terminalul Constanta, unde tatal lui C. are un contract cu statul roman, pentru a lua fier vechi de la termocentrala Crivina de langa Anina. Cei de la CIT din IJPF CS sunt pe felie cu Diamandescu si Halas si de multe ori au fost vazuti ca antemergatori. Seful lui Diamandescu de la duty free Naidas este Nicolae M. Acesta face chefuri cu un sef de la duty free din Stamora Moravita, Catalin M, care are casa la Naidas si unde se trag chefuri cu muzica si cantareti de marca. La M. lucreaza si Carmen E. – sotia fostului cms Laszlo E de la PF Oravita, care acum e pensionat. Valentin G., cumnatul lui Omer, e primar la Socol. Taica-su a fost ofiter de securitate, sef al P. F Naidas. Valentin G. are un cumnat, care este subofiter de frontiera la Naidas. Au facut drumul dintre Zlatita si Pojejena cu fonduri UE pentru a le fi mai usor la transportat tigari. Omer si G. si-au impartit acum teritoriul dintre Zlatita si Pojejena. Omer – fratii A., astia sunt locotenentii lui Omer. Se ocupa si acum cu activitati interzise de lege si au avut birtul Desdemona din Moldova Noua. Si ei aduceau stripteze de la Carlos din Focsani, omul generalului Florin S. In ultimele sase luni, duty-free-urile din vama Moravita au vandut circa o suta de baxuri de tigari pe zi. La fiecare bax, “comisionul” este de 170 euro. Jumatate din aceasta suma este colectata pentru V.B, prin urmatorii: N.P, V.M, G. S. si o anume doamna D. Cealalta jumatate a “comisionului” ajunge la S.B, prin C.M. De cand au crescut accizele la tigari, a crescut si spaga. SECI a pregatit o schita a contrabandei din zona Moravita si a prezentat-o Ministerului de Finante, atentionand asupra situatiei de la duty-free. Serviciul Roman de Informatii a prezentat si el o nota catre Traian Basescu. Dar D.M de la SRI e nasul sefului ANAF. http://tiberiukiss.wordpress.com/2009/09/17/ .................................................................................................................................................................................... O pădure în calea fondurilor europene 24.06.2010 Primăria Pojejena, din Caraş Severin, încearcă, încă din luna martie, să-şi vândă cele 469,8 hectare de pădure ca să obţină banii pentru confinanţarea proiectelor europene. Multe dintre primăriile din ţară nu au suficienţi bani ca să asigure cofinanţarea proiectelor europene pe care le accesează. Dar, ca să nu piardă proiectele de investiţii, primarii lor se văd, deseori, puşi în situaţia să apeleze la metode ingenioase, mai puţin obişnuite, ca să obţină banii pentru cofinanţare. Unii dintre ei scot la vânzare terenurile de care localitatea nu mai are nevoie, alţii chiar pădurile din apropierea comunelor pe care le admi-nis-trează. Un exemplu în acest sens este cel al Primăriei Pojejena din judeţul Caraş Severin care, încă din luna martie, tot încearcă să-şi vândă pădurea ca să obţină banii necesari pentru cofinanţarea proiectelor europene. Primăria Pojejena, care a accesat patru proiecte europene de circa 8 milioane euro, a scos la licitaţie, încă din luna martie, cele 469,8 hectare de pădure pe care le deţine. Preţul a fost stabilit la 1.500 euro/hectar, iar în urma afacerii, primăria a estimat că va obţine circa 705.000 euro. Însă, până în prezent nu s-a găsit niciun cumpărător, dar edilul comunei spune că va organiza şi alte licitaţii. Primarul comunei Pojejena, Omer Radovancovici, ne-a declarat: "Am organizat trei licitaţii pentru vânzarea pădurii, însă nu s-a găsit niciun cumpărător. Din discuţiile cu cei interesaţi de pădure a reieşit că aici s-ar fi dorit să se construiască o fabrică de cherestea sau să se pună bazele unui fond de vânătoare, însă licitaţiile nu au avut finalitate". Primarul Radovancovici spune ca va organiza, săptămâna viitoare, o altă licitaţie pentru vânzarea pădurii, însă, faţă de rundele anterioare, preţul la hectar este mai mare: "Am făcut o reevaluare şi preţul la hectar este acum de 1.700 euro. Vom organiza şi alte licitaţii ca să vindem pădurea pentru că avem nevoie de bani pentru cofinanţarea proiectelor europene accesate". Edilul a precizat că, în situaţia în care nu se va găsi un cumpărător, ia în calcul şi varianta s-o predea ocolului silvic, deoarce costurile de întreţinere sunt mari. CĂTĂLIN DEACU http://www.bursa.ro/fonduri-europene/o-padure-in-calea-fondurilor-europene-88203&articol=88203&editie_precedenta=2010-07-10.html

Sibilla din

MAFIA TUTUNULUI Omer Radovancovici Blaga şi Frunzăverde, acuzaţi de contrabandă Autor: DANA PICIU 3 iulie 2007 Twitter Facebook Email Imprimă Mugur Ciuvică aduce detalii despre posibila implicare a celor doi ex-miniştri in protejarea unor grupuri mafiote care controlau contrabanda cu ţigări in Clisura Dunării.  Preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, Mugur Ciuvică, a dat ieri publicităţii căteva transcrieri ale unor convorbiri inregistrate de UM 0653 Reşiţa, la cererea DIICOT, in dosarul contrabandei cu ţigări pe Clisura Dunării. "Potrivit documentelor pe care le publicăm, contrabandiştii, in convorbirile telefonice inregistrate de Parchet, şi martorii, in declaraţiile date in faţa anchetatorilor, susţin că Vasile Blaga, fost ministru de Interne de la PD, Constantin Duvac, director in Inspectoratul General al Poliţiei, numit in funcţie de Blaga, şi Sorin Frunzăverde fost ministru al Apărării de la PD, i-au protejat pe contrabandişti", precizează GIP intr-un comunicat de presă. DOSARUL. "La sfărşitul lunii octombrie 2006, procurorii DIICOT din Caraş-Severin au trimis in judecată zece inculpaţi, acuzaţi in rechizitoriu că au constituit in zona graniţei romăno-sărbe o adevărată reţea de crimă organizată transfrontalieră specializată in contrabanda de mare amploare cu ţigări, ale cărei operaţiuni au fost favorizate şi susţinute de funcţionari corupţi din Vamă şi Poliţie. Contrabandiştii luau fără acte ţigări din magazinele duty-free din punctul vamal Moldova Veche şi le vindeau in Serbia şi pe piaţa neagră din sud-vestul Romăniei, iar şefii reţelei erau Omer Radovancovici - primarul PD din comuna Pojejena, judeţul Caraş-Severin şi George Lupu - şeful unuia dintre duty-free-uri. DIICOT a trimis in judecată mai mulţi ofiţeri din Poliţia de Frontieră, iar intre probele care au stat la baza acestui dosar s-au aflat interceptările convorbirilor telefonice ale contrabandiştilor realizate de SRI şi declaraţii ale unor martori", se arată in comunicat. GIP susţine că din aceste documente reiese că ancheta Parchetului s-a oprit la nivel local, deşi in dosar există referiri clare la lideri politici, demnitari, inalţi funcţionari publici, şefi ai Poliţiei Romăne şi ai Vămii. Numele lui Vasile Blaga apare in declaraţia unuia dintre martorii din dosar, care susţinea că o parte din banii pe care ii primea de la traficanţi ii trimitea fostului ministru de Interne. Şi numele lui Duvac apare intr-o astfel de convorbire, unul dintre liderii contrabandiştilor folosindu-se de relaţia cu el pentru a face presiuni asupra unui poliţist. Numele lui Sorin Frunzăverde apare de multe ori in convorbirile telefonice din care reiese că de la el contrabandiştii aşteaptau protecţie. GIP a solicitat Ministerului de Interne şi DIICOT să informeze opinia publică dacă au realizat vreo anchetă privind apariţia numelor celor trei in acest dosar. Vasile Blaga a declarat că toate acuzaţiile lui Mugur Ciuvică sunt forţate şi gratuite, iar Ministerul Public a precizat că procurorii DIICOT nu au in lucru vreun caz referitor la o eventuală implicare a acestuia in contrabanda cu ţigări de pe Clisura Dunării. http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/blaga-si-frunzaverde-acuzati-de-contrabanda-96334.html ................................................................................................................................................................. Contrabandişti cu ghiozdan Autor: ADRIAN MOGOS 12 ianuarie 2008 Twitter Facebook Email Imprimă La frontiera cu Serbia, contrabandiştii sunt protejaţi de vameşi, poliţişti, politicieni. Din datele aflate în puţinele dosare penale întocmite traficanţilor reiese că aceştia îşi plănuiau la lumina zilei afacerile, mituirile, traseele de transport, distribuţia mărfii. Un transport serios era operat doar după ce se primea aprobarea de la poliţiştii şi vameşii corupţi, eventual şi un antemergător cu girofar. În multe cazuri, cărăuşii ţigărilor de contrabandă erau copii de gimnaziu. Ani în şir, traficanţii de ţigări şi-au vândut marfa în plină stradă din genţi, fără ca nimeni să-i deranjeze. Au început să fie mai precauţi abia după ce o reţea internaţională de contrabandişti condusă de un primar pedist, prietenul europarlamentarului Sorin Frunzăverde, din care făceau parte poliţişti de frontieră şi vameşi, a fost anihilată anul trecut. Fiecare inspectorat judeţean de poliţie din România are un SIF – Serviciu pentru Investigarea Fraudelor. Poliţiştii mehedinţeni de la SIF nu au investigat anul trecut nici o firmă, ci numai persoane fizice, dintre care patru au fost cercetate penal. S-au dat 850 de amenzi şi s-au confiscat peste 36.000 de pachete de ţigări fără timbru, "constatându-se un uşor trend ascendent", conform lui Constantin Radoslav, şeful poliţiei mehedinţene. La Timiş, 200 de persoane au fost sancţionate de la începutul anului pentru că deţineau şi comercializau ţigări netimbrate ori fără documente legale de provenienţă, dar nu au fost investigate societăţi comerciale pentru că este de competenţa Gărzii Financiare, după cum a precizat subcomisarul Daniel Tudorescu, şeful SIF din poliţia timişeană. OCTOMBRIE 2007. Omer Radovancovici a fost transferat de la Penitenciarul Timişoara la Penitenciarul Codlea. POLIŢIST TRAFICANT. În general, cei amendaţi nu au nici o ocupaţie, iar ţigările vin de pe Dunăre sau din Republica Moldova şi Ucraina, mărcile cele mai des capturate fiind Marble, Ronson, Assos, Slims, L&M, Viceroy. La 21 iulie 2007, un echipaj mixt de poliţie a oprit la Buziaş trei autoturisme. Două dintre ele erau conduse de craiovenii Adrian Lupănescu şi Radu Ciobanu, iar al treilea – de Dumitru Hodoşan, un agent de poliţie din Timişoara. Toţi transportau 30.000 de pachete de Marble şi Ronson, care au fost confiscate, fiind probe la dosar. Cei trei fuseseră monitorizaţi, astfel încât s-a ajuns şi la depozitul de unde se făcea aprovizionarea: o casă din Moşniţa Nouă, o localitate aflată la ieşirea din Timişoara spre Buziaş. De aici, de unde se făcea distribuţia, s-au mai confiscat peste 46.000 de pachete de Assos Slims, L&M, Ronson şi Marble. Cu trei zile înainte să îşi prindă colegul în flagrant, poliţiştii reuşiseră să-i oprească în apropiere de Recaş, între Timişoara şi Lugoj, pe cei care controlau traficul de ţigări din piaţa timişoreană Badea Cârţan. Maricel Hărdălău conducea un microbuz în care avea dosite aproape 20.000 de pachete de ţigări netimbrate Marble şi Ronson, el fiind supravegheat îndeaproape de şefii lui, Duşan şi Miodrag Vlaici, dintr-un Audi în care se aflau. Atunci când sunt prinşi, cărăuşii spun că au cumpărat ţigările de pe marginea drumului. Aşa a fost şi cazul unui arădean care a fost prins la 17 octombrie la intrarea în Timişoara cu 10.000 de pachete. Omul a spus poliţiştilor şi comisarilor Gărzii Financiare că a cumpărat ţigările cu 9.000 euro de la un necunoscut care stătea la marginea drumului între două localităţi şi că vroia să le vândă în pieţele din Timişoara, câştigul fiind de 200 euro. Ţigările au fost confiscate şi a primit cadou o amendă de un miliard de la Gardă. De la începutul anului 2007 până în octombrie, SIF-ul timişean a înregistrat la Parchet cinci dosare penale pentru evaziune fiscală, fiind începută urmărirea penală împotriva a cinci persoane în trei dosare, cantitatea de ţigări confiscată şi depozitată la Poliţie fiind echivalentul unui tir plin. Pe de altă parte, Tudorescu se confruntă cu o lipsă de personal. Un singur ofiţer dintre cei 31 se ocupă de ţigări, în condiţiile în care pentru combaterea acestui gen de activitate ar trebui înfiinţat un întreg compartiment. PE STRADÅ, CU GENŢILE. Inspectorul principal Ciprian Terciu, şeful SIF din IJP Caraş-Severin, a declarat că fenomenul nu a mai avut aşa amploare cât timp au fost închise magazinele duty-free şi, chiar dacă acestea s-au redeschis, situaţia este diferită faţă de ce se întâmpla în trecut, pentru că în 2006 o reţea de contrabandişti în care erau implicaţi oameni politici, ofiţeri de Poliţie de frontieră şi vameşi a fost destrămată. "Activitatea a scăzut foarte mult. Se vede şi din oraş, mai sunt câteva persoane. Acum sunt mult mai circumspecţi, nu ca înainte, când stăteau pe bulevard cu geanta", a mai adăugat Terciu. Practic, ofiţerul a confirmat faptul că vânzătorii de ţigări nu erau deranjaţi nici măcar cu o floare de autorităţi. Anul trecut, SIF-ul cărăşean a dat 117 sancţiuni şi a întocmit două dosare penale. În primul dosar, care este la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin şi în care a fost începută urmărirea penală, 23.000 de pachete de ţigări netimbrate, care ulterior s-au dovedit a fi contrafăcute, în valoare de 19.000 euro, au fost descoperite în zona portului Moldova Nouă. Cel de-al doilea dosar se află în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale şi este legat tot de Moldova Nouă. O societate comercială din alt judeţ care avea punct de lucru aici nu trecuse în contabilitate aproximativ 3,5 tone de tutun brut, în valoare de peste aproape 160.000 euro. Pe de altă parte, poliţiştii cărăşeni din cadrul altor servicii, inclusiv de la Circulaţie, au confiscat laolaltă aproape 32.000 de pachete de ţigări şi au dat vânzătorilor ambulanţi peste 1.400 de amenzi de peste 21.000 lei. Cu toate acestea, în Reşiţa se vând ţigări în pieţe, fiind depozitate la tarabele unde se vând produse electrice; pe bulevarde, sub paravanul unor buticuri cu chinezării sau pe lângă birturi. Poliţiştii se scuză că nu le pot face nimic vânzătorilor atât timp cât aceştia nu au marfă expusă la vânzare. Reţeaua pe care ofiţerul Terciu a amintit-o şi care a dus la un dezechilibru pe piaţa ţigărilor în zonă era condusă de Omer Radovancovici, primar pedist al comunei Pojejena de pe clisura Dunării şi prieten la cataramă cu Sorin Frunzăverde, vicepreşedinte PD, fost ministru al Apărării, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi actual europarlamentar. NAIDÅŞ. Magazinul Eurotrade este singurul care mai funcţionează OMER(TA) CÅRÅŞEANÅ. Procuroarea Carmen Vrânceanu de la Biroul Caraş-Severin al DIICOT a întocmit la sfârşitul lui octombrie 2006 un rechizitoriu în care 11 inculpaţi şi 18 învinuiţi urmau să fie trimişi în judecată pentru diferite acuzaţii: constituire, aderare la un grup infracţional organizat şi contrabandă. Conform rechizitoriului, în perioada decembrie 2005-mai 2006 a fost monitorizată activitatea magazinelor duty-free din portul Moldova Veche, unde a acţionat o reţea de crimă organizată transfrontalieră specializată în contrabanda de mare amploare cu ţigări, operaţiunile fiind favorizate şi susţinute de unii funcţionari corupţi din vamă şi poliţie. Ideea era simplă: se cumpărau cantităţi imense de ţigări din magazine duty-free aparţinând GFS Duty Free România SRL, SDV. Free Tax SRL, Santo Internaţional SRL, AVA Tour SRL, Distribution General value SRL şi SC New Mexico SRL din port, după care erau introduse ilegal în ţară şi vândute apoi în Serbia sau în pieţele din Reşiţa, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Slatina şi Bucureşti. Reţeaua beneficia de maşini antemergătoare, dar apela şi la şantaj ori ameninţări de câte ori era nevoie. După cum au arătat procurorii, o cotă parte din sumele obţinute din contrabandă erau destinate coruperii şi influenţării, în vederea sprijinirii acestor acţiuni, a funcţionarilor vamali şi a poliţiştilor din structurile locale, judeţene şi zonale cu atribuţii în domeniu. ŢIGÅRILE BAT FUNCŢIA. Omer Radovancovici, capul reţelei, activa încă din perioada embargoului împotriva fostei Iugoslavii. Mâna dreaptă a lui Omer a fost George Lupu, şeful magazinului SDV Free Tax, care îi coordona pe ceilalţi şefi de magazine. Din grup mai făceau parte Ion Cionca, comandantul Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin, numit în funcţie pe baza relaţiilor cu Omer, comisarul Nicuşor Cucoană de la Poliţia de Frontieră Caraş-Severin – Compartimentul de Combatere a Infracţiunilor Transfrontaliere şi subcomisarul Dorin Praja, şef de sector la Moldova Veche, care asigura securitatea transporturilor spre locurile de depozitare din ţară sau trecerea ţigărilor peste Dunăre şi pregătea "contrainformativ" gruparea pentru a evita controale venite din eşaloanele superioare. Acestor inculpaţi li s-au alăturat în calitate de învinuiţi: Gheorghe Milutin, şeful Biroului Vamal Naidăş care include şi portul Moldova Veche, şi Gheorghe Tismănaru, adjunctul său. Prin intermediul Centrului SECI – Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei –, înfiinţat pentru lupta împotriva crimei transfrontaliere în regiune şi din care fac parte 12 state, a fost anunţat şi Serviciul pentru Combaterea Crimei Organizate din Serbia. LA GARD CU COPII. O modalitate mai puţin riscantă de scoatere a ţigărilor din magazine era vânzarea unor cantităţi impresionante către "vaporenii" sârbi cu ştirea autorităţilor vamale. La 13 mai 2006, în cala vaporului au fost găsite de sârbi, în colaborare cu autorităţile române, 150 de baxuri de ţigări. A doua metodă consta în decontarea ţigărilor către călători reali sau fictivi care tranzitau portul, pentru că vapoarele aveau o capacitate mică de transport, faţă de cât se voia a se vinde. Telefoanele grupului au fost înregistrate, constatându-se că din totalul convorbirilor făcute de George Lupu, mai mult de jumătate vizau relaţia cu autorităţile. Ţigările erau scoase din duty-free prin locul numit "la gard", amplasat în spatele magazinelor, delimitând zona liberă. În mod intenţionat, spun procurorii, Vama şi Poliţia de Frontieră din zonă au ignorat sau cel puţin minimalizat importanţa acestui gard, în perioada monitorizată neexistând un post de pază la gard, iluminarea lipsind total. Atunci când se opera se scoteau bucăţi din gard, ţigările fiind aduse de cei de la duty-free sau de copiii angajaţi să care baxurile, iar cumpărătorii angro achitau marfa pe loc. Ulterior, în contabilitate se folosea "scanarea", un procedeu de falsificare a tranzacţiilor comerciale care constă în trecerea pe numele unui singur cumpărător a unor cantităţi uriaşe de ţigări într-un timp foarte scurt şi de la mai multe magazine. Un control al Gărzii Financiare de la 1 martie 2006 i-a surprins pe cei de la duty-free în timpul operaţiunilor de introducere în calculator a tranzacţiilor. Imediat, angajaţii duty-free s-au închis în magazine pentru a finaliza falsificarea documentelor. Şi au încins telefoanele cu apeluri către funcţionarii statului pe care îi cunoşteau şi de la care aşteptau ajutor. În timpul discuţiilor, Omer l-a avertizat pe Lupu că era printre ei un turnător. Comisarii Gărzii au avut ceva de aşteptat la uşi până să facă controlul, iar când li s-a deschis, angajaţii duty-free au refuzat să predea rolele martor care arată cantitatea şi numele celor care au cumpărat ţigări, dar şi ora achiziţiei. Verificările au scos la iveală că 12 oameni care trecuseră Dunărea în Serbia cu vaporul au cumpărat ţigări de aproape 230.000 euro, bonurile de casă fiind emise la un interval de 11 secunde, în condiţiile în care trebuiau făcute mai multe operaţiuni. Anunţat de unii poliţişti că urma o percheziţie, Lupu a încercat să şteargă din computer vânzările. Conform rechizitoriului, suma cu care gruparea lui Omer a păgubit bugetul de stat a fost de aproape 2.000.000 euro. AMPLASAMENT. Postul Poliţiei de Frontieră vizavi de duty-free APÅRARE. După declanşarea scandalului, Ion Cionca, fostul şef al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin, a trimis chestorului principal Nelu Pop, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, un memoriu în care spune că, "deşi au fost dispuse, organizate şi executate foarte multe acţiuni pentru prevenirea şi constatarea infracţiunilor de contrabandă cu ţigări netimbrate ce provin din magazinele duty-free", nu a avut constatări pe această linie. Gheorghe Ciulei, avocatul lui Cioncă, a trimis o cerere de probaţiune către DIICOT Timişoara în care arăta că Lupu fusese racolat ca "persoană de spijin" de Cioncă, pentru aflarea detaliilor legate de activităţile de trafic de influenţă la angajarea unor cadre în Poliţia de Frontieră, însă sistase orice legătură cu acesta. "Faptul că acesta mă contacta telefonic este justificat de legătura de serviciu. Lupu Gheorghe, când consuma alcool, şi o făcea des, avea obiceiul să sune o seamă de oficialităţi şi noaptea, dând telefoane la preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, secretari de stat, generali etc. Uneori, când acesta se îmbăta, socrul său îi lua telefoanele celulare spre a nu vorbi prostii la ele", arăta Cioncă în petiţie. Într-un alt memoriu către ministrul de Interne, Cioncă afirmă că a fost lucrat informativ, fapt ce reiese din discuţiile cu foarte multe cadre din Frontieră, Poliţie, SRI şi solicita ministrului să facă demersurile de verificare ale acestor aspecte. Rudele lui Cioncă susţin că ofiţerul avea încă de la început probleme cu Goian, şeful DIICOT Caraş-Severin şi că procurorul Mircea Andreş, şeful DIICOT TM, a făcut presiuni asupra lui să angajeze anumite persoane. În mod curios, pentru a nu ţine dosarul pe loc, procurorii au decis să-i împrăştie pe cei implicaţi în contrabandă în mai multe dosare. În dosarul principal au rămas Omer, Lupu şi restul amărăştenilor, iar pentru că urmărirea penală faţă de Teodor Cristodor, administratorul SDV, nu era finalizată, s-a decis disjungerea. Lui Milutin, şeful vămii, şi adjunctului său Tismănaru li s-au disjuns dosarele, separat de Cristodor, pentru a se "a evita temporizarea instrumentării dosarului". Poliţiştii de frontieră au fost preluaţi de DIICOT Timişoara, au fost arestaţi, apoi eliberaţi, iar acum se judecă în stare de libertate. Cioncă şi Cucoană au ieşit la pensie, iar Praja mai lucrează la Naidăş, fiind pus la dispoziţia conducerii. "LE PERMITE SÅRBII". Dacă la Stamora funcţionează opt magazine, la Naidăş, în judeţul Caraş-Severin, a supravieţuit, în urma căderii reţelei Omer, unul singur, cel al firmei Eurotrade, dar pe care scrie că este partener al SC Platinum Leaf România SRL, firmă care nu există la Registrul Comerţului. Cu Gheorghe Milutin, şeful Biroului Vamal Naidăş, v-am făcut cunoştinţă anterior, el fiind legat de filiera Omer. Când am vorbit cu el, nu a scos nici un cuvinţel despre implicarea lui, spunând că: "Noi, confiscări mari de ţigarete, infracţiuni, nu am avut. De când s-a deschis duty-free, de la 25 mai, am avut aproape 50 de confiscări, media fiind de cinci, şase cartuşe confiscate. Traficul s-a derulat pe persoane fizice, care au trecut pe jos, care ne-au creat probleme. Vorbim de ţigarete, nu de un kil de roşii. Le permite şi sârbii, nu ştiu cu ce cantităţi, cât le dă voie. Ca stat necomunitar, nu ştiu care este legislaţia". De când s-au redeschis, la sfârşitul lunii mai 2007, vameşii din Naidăş au făcut un singur control la magazinul Eurotrade, unde au dat o amendă de aproape 1.500 de lei. La Naidăş s-au confiscat aproape 4.213 pachete, spune Milutin, mai multe decât anul trecut, şi s-au dat 49 de contravenţii, toate cu avertisment. În timpul zilei, punctul de frontieră era pustiu, însă la ceas de seară, timid, timid, românii încep să treacă pe jos graniţa şi poposesc imediat la duty-free. În port la Moldova Veche, magazinele duty-free sunt închise. Interceptări Din discuţiile dintre George Lupu şi subalternul său Sorin Corcoman reiese că Teodor Cristodor, patron şi administrator la SDV Free Tax, firma la care lucra Lupu, nu dă doi bani pe autorităţi: "Bă, să-i f... în gură! Doar toţi avem dosare şi să sugă p...! Să vină cu probe, să-i f... în gură! Ce dracu’ vă speriaţi atâta? Lasă dracu’! Noi am avut milioane de dolari şi am avut probleme şi... lasă, nu vă mai speriaţi! Las-o încolo, că acuma cum este este. Vedem ce facem!". Pentru a-şi rezolva problemele, Lupu l-a sunat şi pe Sorin Vişinescu, patron Trans Euro Impex şi partener al lui Lucian Orban, la rându-i patron cu Cristodor la SDV, pentru a căuta o soluţie să îşi continue activitatea, cerându-i să "îi facă intrare la Ghiţă Ciobanu". Ciobanu, preşedinte PD Timiş, a fost şef al Direcţiei Regionale Vamale Timişoara şi a demisionat din funcţia de subprefect la începutul lui decembrie 2007. Sorin Vişenescu a declarat căa aflat din ziare despre această convorbire. "La vremea aceea, domnul Ciobanu nu mai avea nici o funcţie începând cu 2000. Nu văd ce puteri ar fi avut Ciobanu atunci şi cu ce să mă ajute el pe mine din acest punct de vedere. Este foarte posibil ca băiatul ăsta să mă fi sunat să-i fac nişte legături în zonă, dar pentru alte chestiuni", a spus Vişenescu. În interceptări mai apar nume de poliţişti, foşti poliţişti, dar şi Aurel Foghiş – şeful Gărzii Financiare cărăşene, Sorin Frunzăverde, comisarul de poliţie Constantin Duvac, şeful Direcţiei Cercetări Penale din Poliţia Română IGPR, însă despre ei – nici o vorbă în rechizitoriu. Proiect finanţat de Foundation Open Society Institute-Zug, Elveţia http://www.jurnalul.ro/special/special/contrabandisti-cu-ghiozdan-113794.html ........................................................................................................................................................................ Frunzăverde, de mînă cu Omer Autor: CARA FIORI 29 mai 2008 Twitter Facebook Email Imprimă CARAŞ-SEVERIN ● "Crima organizată” candidează la primărie Trimis în judecată pentru contrabandă cu ţigări şi închis timp de 390 zile la Codlea, Omer Radovancovici va candida pentru un nou mandat de primar al comunei Pojejena din judeţul Caraş-Severin. CARAŞ-SEVERIN ● "Crima organizată” candidează la primărie Trimis în judecată pentru contrabandă cu ţigări şi închis timp de 390 zile la Codlea, Omer Radovancovici va candida pentru un nou mandat de primar al comunei Pojejena din judeţul Caraş-Severin. În afişele electorale, doi grei ai judeţului îşi strîng sănătos mîna. Sorin Frunzăverde, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, fost europarlamentar, vicepreşedinte al defunctului partid Democrat. Frunzăverde candidează pentru un nou mandat de preşedinte al CJ, după şase luni în care a tăiat frunze la cîini pe la Bruxelles. Celălalt greu este Omer Radovancovici, eliberat în noiembrie 2007 din penitenciarul Codlea, unde a stat 390 de zile. Cel autotintitulat Prinţul Clisurii a ajuns la Codlea după mai bine de un an în care a stat în penitenciarul din Timişoara, instanţele de aici refuzîndu-i în mod repetat cererea de judecare în stare de libertate. PRINŢUL CLISURII. Omer a fost trimis în judecată de procurorii de la Crimă Organizată pentru contrabandă cu ţigări. Pînă şi poliţia care oricum “închidea ochii” la traficul de ţigări din judeţul Caraş-Severin a admis că în urma dezmembrării acestei reţele coordonate de Omer, afacerea cu ţigări pare să se fi domolit. Dar numai pentru că acum vînzătorii sînt mai circumspecţi. Din această reţea făceau parte inclusiv poliţişti de frontieră şi vameşi. După mutarea la Penitenciarul Codlea, la mijlocul lunii octombrie 2007, Omer a reuşit, aşa cum au prevăzut cei care l-au sfătuit să se transfere acolo, să fie eliberat. În noiembrie umbla deja în campania pentru strîngerea de voturi pentru candidaţii democraţi pentru Parlamentul European, văicărindu-se că a fost “ocupat 390 de zile, nu din propria voinţă, ci din cauza nedreptăţilor şi minciunilor unui sistem învechit şi corupt care pentru scopurile sale politice loveşte în oameni nevinovaţi”. De la Codlea, Prinţul Clisurii s-a reîntors în fotoliul de primar al comunei Pojejena, pentru care se va bate din nou, din partea PD-L, la alegerile locale de duminică. http://www.jurnalul.ro/stiri/politica/frunzaverde-de-mina-cu-omer-125728.html ...................................................................................................................................................................................... Caraş-Severin: Pădurenii lui Frunzăverde Autor: CARA FIORI 31 mai 2008 Twitter Facebook Email Imprimă Ieşit din puşcărie la sfîrşitul lui 2007, judecat în li­ber­­tate pentru contrabandă şi în­fiin­ţarea unei reţele de crimă orga­ni­za­tă, Omer Radovancovici, protejatul lui Sorin Frunzăverde, a tăiat nu frunza la cîini, aşa cum a făcut superiorul său pe la Bruxelles în “vacanţa” de euro­parlamentar, ci ditamai pădurea. Omer Radovancovici este protejatul lui Sorin Frunzăverde, candidatul PD-L pentru Consiliul Jude­ţean Caraş-Severin, fost ministru, par­lamentar, preşedinte CJ, euro­par­lamentar. Omer candidează pentru Primăria Pojejena, localitate-che­ie pe Clisură, dar e şi pretendentul unui loc răcoros unde cîţiva colegi îl aşteaptă. Ieşit din puşcărie la sfîrşitul lui 2007, judecat în li­ber­­tate pentru contrabandă şi în­fiin­ţarea unei reţele de crimă orga­ni­za­tă, Omer a tăiat nu frunza la cîini, aşa cum a făcut superiorul său pe la Bruxelles în “vacanţa” de euro­parlamentar, ci ditamai pădurea. “MĂCEL” LEMNOS. În perioada 12 februarie-21 martie 2008, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vînătoare – ITRSV Timişoara a făcut un control la Pojejena, în urma căruia a reieşit că au dispărut, prin tăiere ilegală, peste 4.000 de arbori, adică aproape 2.400 metri cubi de lemn, paguba fiind de aproape jumătate de milion de lei noi. ITRSV Timişoara a făcut o plîngere penală, urmînd ca poliţia să cerceteze această infracţiune. Mai mult, a fost sesizată şi Curtea de Conturi Caraş-Severin, pentru că nu există un fond de conservare şi regenerare a pădurilor, aşa cum cere Codul Silvic. Aici trebuie avut în vedere şi faptul că judeţul Caraş-Severin este controlat de Sorin Frunzăverde. Mai mult ca sigur, Omer va reuşi să se strecoare şi de această dată, dat fiind faptul că adjunctul Inspectoratului de Poliţie Caraş-Severin, comisarul-şef Petru Şandru, a fost pus în funcţie la insistenţele lui Frunzăverde. Iar poliţia nu este singura instituţie judeţeană controlată de Frunzăverde. Printre altele, la Drumuri şi Poduri a numit pe vremea cînd era preşedintele Consiliului Judeţean un şef tînăr care avea privilegiul de a-l avea naş. http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/caras-severin-padurenii-lui-frunzaverde-125881.html .............................................................................................................................................................. Vânt portocaliu pentru Don Quijoţii cărăşeni Autor: ADRIAN MOGOS 5 octombrie 2010 Energia eoliană este o energie alternativă. În special în judeţul Caraş-Severin unde, dacă vrei să faci afaceri cu vânt, nu ai nici o alternativă, pentru că ţi se face imediat vânt tot de personaje puse pe căpătuială. Bunăoară, s-a descoperit că pe malul românesc al Dunării vântul bate cu atâta forţă, încât e păcat să sufle aiurea. Aşa că mai multe comune din zonă atent îndrumate de Consiliul Judeţean - CJ au pus la sfârşitul lunii septembrie 2009 bazele unei firme: Eoliana Caraş. CJ, condus de Sorin Frunzăverde, fost ministru al Apărării, al Mediului şi al Turismului, deţine 60%, restul aparţinând în mod egal unui număr de cinci primării, printre care şi Naidăş. Eoliana Caraş avea la rându-i 20% din Caraş Wind Park SRL, în care partenerul CJ este o firmă ale cărei rădăcini trec prin Luxemburg şi ajung la o cutie poştală din Panama. În octombrie 2009, Consiliul Local Naidăş a decis printr-o hotărâre ca terenurile comunei care sunt ţinta evaluării potenţialului eolian să fie puse pe tavă firmei Caraş Wind Park pentru o perioadă de doi ani, dar ceva i-a făcut pe edilii din Naidăş să anuleze această hotărâre după numai o lună. Printr-o nouă hotărâre, la 22 decembrie 2009, a fost aprobată asocierea în participaţiune cu o firmă din Timişoara: SC Creative Solutions Projects SRL, decizându-se totodată şi concesionarea pe o perioadă de 25 de ani a unor terenuri din domeniul public/privat al comunei către firma timişoreană. Astfel, a fost scoasă din circuit chiar firma la care indirect era asociat şi CL Naidăş, care practic s-a autoexclus din afacere. Creative Solutions a fost înfiinţată în Arad în ianuarie 2008 şi mutată la Timişoara doi ani mai târziu, printre asociaţi regăsindu-se Silviu Dalcă, Beniamin Teodor Dalcă, Ioan Cristian Dalcă, dar şi Lidia Bulzesc. Creative Solutions avea sediul până la sfârşitul verii în aceeaşi clădire cu CS Wind Project SRL, înfiinţată în ianuarie 2010. CS Wind Project este controlată tot de familia Dalcă, de Nicodim Bulzesc şi de un spaniol, Ernesto Gomez Negre. Şi CS Wind Project a încheiat în februarie 2010, la numai o lună de la înfiinţare, un contract similar de asociere în participaţiune cu o altă primărie din zonă: Pojejena. Absolut întâmplător primarul din Naidăş este membru PDL; Nicodim Bulzesc a fost europarlamentar PDL; primarul din Pojejena, Omer Radovancovici, PDL-ist şi condamnat la cinci ani pentru contrabandă cu ţigări; iar preşedintele Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde, este vicepreşedinte PDL la nivel naţional. La scurt timp după semnarea contractelor de asociere în participaţiune atât Primăria Pojejena, cât şi cea din Naidăş au întocmit un caiet de sarcini prin care scoteau la licitaţie pe o perioadă de 49 de ani, 903 hectare, respectiv 1.328,5 hectare pentru construirea şi exploatarea unui parc eolian. Ambele caiete de sarcini sunt trase la indigo, existând doar câteva mici diferenţe. La Pojejena, specialiştii primăriei în energie eoliană au introdus şi următoarea frază: "Pentru producerea energiei electrice eoliene se vor instala maximum 150 de generatoare electrice eoliene de tip VESTAS- V90; 2 MW. Acestea sunt generatoare asincrone speciale prevăzute cu inel colector şi rezistenţă rotorică variabilă de tipul Double Fed Induction Generator, care permite turbinei de vânt să furnizeze energia electrică constantă (la tensiunea şi frecvenţa reţelei la care se conectează) pentru un anumit domeniu de variaţie al vitezei". Astfel, din start au fost excluse de la licitaţie firme care s-ar fi prezentat cu un alt tip de turbine. Secretarul comunei Naidăş a recu-noscut că o firmă privată a întocmit caietul de sarcini, dar Silviu Dalcă a explicat: "Caietul de sarcini a fost făcut de un cabinet de avocatură şi cum se numeşte firma de avocatură nu e problema noastră". De ce turbine Vesta? Cele două firme timişorene sunt strâns legate de câţiva spanioli care achiziţionaseră acest tip de turbine acum vreo zece ani. Windiberica Spania avea semnat un contract pentru turbinele Vesta. Windiberica funcţionează la aceeaşi adresă din Valencia cu Wind Alliance Group şi au şi aceleaşi persoane în conducere. Wind Alliance are 70% dintr-o altă firmă românească, Activa Wind Trade, unde printre asociaţi sunt şi membrii familiei Dalcă. Wind Alliance Group este o firmă mică înfiinţată în ianuarie 2009 cu un minimum de capital social cerut în Spania. Preşedintele Wind Alliance are un proces pentru datorii neachitate de 44.000 de euro către o altă firmă iberică, iar justiţia spaniolă caută să-i dea de urmă. Pentru realizarea parcurilor eoliene este nevoie de autorizaţie de înfiinţare şi licenţă de producător emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE. Nici una dintre cele două firme nu figurează în catastifele ANRE. "Problema licenţelor era doar o cerinţă pentru un punctaj în plus, nu o condiţie obligatorie", a mai spus Dalcă, fost director adjunct în cadrul CJ Timiş la numai 24 de ani. Ambele caiete de sarcini mai au prevăzute fiecare câte o obligaţie. În cazul Pojejenei, câştigătorul licitaţiei pentru concesionarea terenurilor unde se vor învârti morile de vânt va trebui să plătească CS Wind Project suma de 680.000 de euro. La Naidăş, suma este de 550.000 de euro şi trebuie achitată către Creative Solutions. Dalcă a precizat că aceste sume reprezintă contravaloarea intabulării terenurilor, a certificatelor de urbanism, a PUZ-urilor, a diferitelor studii, a măsurătorilor pentru vânt. Silviu Dalcă a mărturisit că în aceste sume au fost incluse şi măsurătorile de vânt. În mai 2009, în aceleaşi zone s-a mai făcut acelaşi lucru pe baza unui studiu meteorologic multianual realizat de Administraţia Naţională de Meteorologie. Naidăş şi Pojejena au fost şi ele incluse într-un proiect româno-sârb de evaluare a potenţialului eolian. Cei 400.000 de euro erau fonduri nerambursabile de la UE şi Guvernul României (90%), diferenţa fiind asigurată de CJ Caraş-Severin. Şeful proiectului a fost Victor Borislav Naidan, director executiv în cadrul CJ Caraş-Severin, dar şi administrator la firmele prin care CJ putea dezvolta parcurile eoliene. Evident că aceste sume au oprit avântul firmelor care au cumpărat caietele de sarcini. Prima licitaţie a avut loc la Pojejena şi a fost câştigată exact de CS Wind Project, iar la 20 septembrie 2010, la Naidăş câştigătoare a fost declarată Creative Solutions. Reprezentantul unei firme ieşene care a cumpărat caietul de sarcini a renunţat să participe la licitaţie, dar este hotărât să sesizeze Corpul de Control al Guvernului, Consiliul Concurenţei, Curtea de Conturi şi DNA: "Atunci când o persoană cu răspundere din cadrul unei primării acceptă introducerea de clauze ilegale în beneficiul unor terţi, este evident că a fost coruptă sau forţată din partea reprezentanţilor unor foruri superioare, cum ar fi în acest caz Consiliul Judeţean Caraş-Severin". Faptul că ceva nu este în regulă cu aceste licitaţii le-a fost confirmat celor de la Iaşi în iunie anul acesta, când au fost contactaţi telefonic de cineva care s-a prezentat ca fiind Mănescu Codruţ, angajat al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice - ANRMAP. "Acesta s-a interesat de concesiunea din Pojejena, de intenţiile noastre legate de aceasta şi ne-a asigurat de tot suportul. Avem şi o confirmare scrisă din partea ANRMAP că nu există nici un angajat cu acest nume şi ni s-a recomandat să depunem o plângere la poliţie pentru identitate falsă. Numărul de la care am fost contactaţi este: 0760.599.138", a adăugat ieşeanul. http://www.jurnalul.ro/special/special/vant-portocaliu-pentru-don-quijotii-caraseni-556252.html ...................................................................................................................................................................................... SCANDALOS Complicele contrabandiştilor conduşi de pedelistului Omer, “uns” şeful vămii Naidăş Deşi trimis în judecată de DIICOT, la sfârşitul anului 2008, pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la tigari netimbrate 15contrabandă, vameşul Gheorghe Milutin a fost “uns”, în urmă cu câteva luni, şeful vămii Naidăş. Aceste este unul din locurile pe unde gruparea condusă de Florin Halas a introdus o parte din ţigările de contrabandă. Numele Milutin a apărut în dosarul din 2006 legat de activitatea grupării de contrabandişti condusă de primarul PD-L din Pojejena, Omer Radovancovici. Procurorii l-au acuzat pe Milutin că în calitate de şef al vămii din portul Moldova Veche, alături de adjunctul său, Gheorghe Tismănaru i-au ajutat pe contrabandişti să facă afaceri cu ţigările provenite din duty-free-uri. Cei doi vameşi alături de alţi inculpaţi au fost anchetaţi dintr-un dosar disjuns de cel în care primarul PD-L şi alţi membrii ai reţelei au fost deja condamnaţi în primă instanţă. Procurorii au notat în rechizitoriu că Milutin a fost numit ca şef al vămii din portul Moldova Veche ” în baza relaţiilor inculpatului Radovancovici Omer, căruia Milutin George i-a plătit suma de 20.000 de euro”. Milutin era cel care ţinea legătura cu liderii reţelei şi dădea undă verde pentru operaţiunile de scoatere a ţigărilor din duty-free-uri, fără el întreaga operaţiune fiind imposibil de realizat. Într-una dintre discuţiile înterceptate, din 28.01.2006, ora 21,37, vameşul îl asigură pe aghiotantul lui Omer, George Lupu, că nu vor fi probleme în acţiunea de contrabandă pregătită pentru a doua zi LUPU:- Asta… numai… dar să nu ştie nimeni, numai tu, dacă îi spui dimineaţă, dacă …. Zise OMER, te sună… MILUTIN:- Lasă mă, dă-i mă în p… mea, să stea liniştiţi! Lasă-i dracului! LUPU:- Deci asta spusei, că eu zisei să te sun pe tine, ştii, ca să nu… MILUTIN:- Nu, nu. Lasă că îi..ăi spun eu la Barbuli(vameşul de serviciu) să stea dracu în banca lui acolo”. Cum orice serviciu se plăteşte, la Milutin ajungeau o parte din şpăgile date de contrabandişti pentru fiecare bax de ţigări scos din duty-free. La un moment dat, traficanţii erau nemulţumiţi de faptul că şeful de vamă Milutin dădea prea puţin mai departe către şefii de la Timişoara, iar aceştia organizau acţiuni în zonă, dovadă fiind discuţia dintre George Lupu şi unul dintre ajutoare, Sorin Corcoman. LUPU:- Păi din cauza lui MILUTIN că nu dă bani. Nu? El din 20.000 a dat 1000 de euro la Timişoara. CORCOMAN:- Păi eu când ţi-am spus ţie că atâta dă?! Nu ştii că ţi-am zis eu ţie că el se duce cu o mie? LUPU:- Şi acuma ăştia se întâlnesc , fac şedinţă şi să vadă dacă-l mai ţin sau … să… mă sune pe mine să mă duc luni sau marţi înapoi. Ştii? CORCOMAN:- Păi da. păi ăsta e el GEORGE! Tu nu ştii? Aşa a făcut şi înainte! Nu? Înainte s-a dus la DINU VAMĂ(?) cu o mie. Nu? LUPU:- Păi da. CORCOMAN:- Şi a luat şi dolari , că erau mai mici în p… mea. LUPU:- Şi zice: “Bă GEORGE, din 4.000 , hai să zici 3.000 nu le-aţi plătit, o mie nu le-aţi plătit, el ia jumate, 4 euro, 5 euro, cât ia, 3 ori 4 – 12, zii 15 … El nu a venit din 15.000 cu o mie mă la mine?!” CORCOMAN:- Păi da, păi aşa a fost. Nu? LUPU:- Şi nu mai punem Naidaşul. Şi de acolo a făcut 1.500-2.000. CORCOMAN:- Păi da. Nu e, ăsta nu e obişnuit, GEORGE, să deie. Ăsta p… Vine, stă, dă cât se poate şi după aia p… , te f… LUPU:- Îhm. Lasă că-l f… ăştia acuma pe el. CORCOMAN:- Bine să-i facă, dă-l în p… mea! Şi aşa nu ai nici un avantaj cu el. Atâta că… la noi mai ne lasă în pace dar tot comentează LUPU:- Păi din cauza lui MILUTIN că nu dă bani. Nu? El din 20.000 a dat 1000 de euro la Timişoara. CORCOMAN:- Păi eu când ţi-am spus ţie că atâta dă?! Nu ştii că ţi-am zis eu ţie că el se duce cu o mie? LUPU:- Şi acuma ăştia se întâlnesc , fac şedinţă şi să vadă dacă-l mai ţin sau … să… mă sune pe mine să mă duc luni sau marţi înapoi. Ştii? CORCOMAN:- Păi da. păi ăsta e el GEORGE! Tu nu ştii? Aşa a făcut şi înainte! Nu? Înainte s-a dus la DINU VAMĂ(?) cu o mie. Nu? LUPU:- Păi da. CORCOMAN:- Şi a luat şi dolari , că erau mai mici în p… mea. LUPU:- Şi zice: “Bă GEORGE, din 4.000 , hai să zici 3.000 nu le-aţi plătit, o mie nu le-aţi plătit, el ia jumate, 4 euro, 5 euro, cât ia, 3 ori 4 – 12, zii 15 … El nu a venit din 15.000 cu o mie mă la mine?!” CORCOMAN:- Păi da, păi aşa a fost. Nu? LUPU:- Şi nu mai punem Naidaşul. Şi de acolo a făcut 1.500-2.000. CORCOMAN:- Păi da. Nu e, ăsta nu e obişnuit, GEORGE, să deie. Ăsta p… Vine, stă, dă cât se poate şi după aia p… , te f… LUPU:- Îhm. Lasă că-l f… ăştia acuma pe el. CORCOMAN:- Bine să-i facă, dă-l în p… mea! Şi aşa nu ai nici un avantaj cu el. Atâta că… la noi mai ne lasă în pace dar tot comentează”. Dosarul în care Gheorghe Milutin este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la contrabandă a fost trimis în instanţă şi ulterior restituit din cauza unei chichiţe procedurale, care însă nu afectează fondul dosarului. Deşi dovedit că a fost omul de casă al contrabandiştilor, Gheorghe Milutin a fost pus din nou şef. De data aceasta la vama Naidăş, devenită zona zero a contrabandiştilor din Caraş Severin, după ce duty-free-urile din portul Moldova Veche au “murit”. Mai multe surse au confirmat informaţia că numirea lui Milutin ca şef, în urmă cu câteva luni, s-a făcut cu acordul reprezentanţilor PD-L din zonă, care au fost interesaţi să aibă un om de încredere acolo. Gheorghe Milutin susţine că “eu nu am nici un dosar penal. Nu mă judec cu nimeni”. Nici despre transporturile de ţigări de contrabandă ale grupării Halas, din luna august, prin vama pe care o conduce, Milutin nu ştie nimic, declarând pentru PRESSALERT.ro că nu cunosc să fi trecut cineva prin naidăş cu ţigări de contrabandă. Nu s-a comunicat nimic. Din auzite îl ştiu pe Halas”. http://www.pressalert.ro/2010/09/scandalos-vames-trimis-in-judecata-pentru-complicitate-la-contrabanda-uns-seful-vamii-naidas/ .............................................................................................................................................. Omer Radovancovici (foto), primarul comunei Pojejena, judeţul Caraş-Severin, protejatul lui Sorin Frunzăverde. Radovancovici este şeful celei mai mari reţele de ţigări de contrabandă din Clisura Dunării şi a fost arestat în 2006, în cadrul unei operaţiuni de anvergură a DIICOT. A fost dat în consemn la frontieră, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de constituire de grup de crimă organizată. A încercat să fugă din ţară şi a fost reţinut la punctul de vamă Turnu, din judeţul Arad. Securitatea operaţiunilor de contrabandă cu ţigări, înspre fosta Iugoslavie, era asigurată de comisarul-şef Ion Cionca, şeful Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin. Dosarul “Clisura” s-a finalizat prin arestarea şi trimiterea în judecată a primarului Omer Radovancovici, a comisarului şef Ion Cioancă, comandantului Poliţiei de Frontieră Caraş, a subcomisarului Dorin Dolici Praja, şeful sectorului de frontieră Moldova Nouă şi a subcomisarului Nicuşor Cocoană, responsabil cu prevenirea şi combaterea infracţiunilor transfrontaliere. Radovancovici a fost închis timp de 390 zile în penitenciarele din Timişoara şi Codlea. După arestare a fost demis din funcţia de primar, pe care şi-a reluat-o la eliberarea din penitenciar, la cererea comunităţii din Pojejena, care l-a ales în 2004. Pe afişele electorale din 2008, Radovancovici apare împreună cu Sorin Frunzăverde, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, reales în funcţie în urma alegerilor de duminică 1 iunie 2008. Numele lui Frunzăverde a fost vehiculat în Dosarul “Clisura” şi apare în convorbirile telefonice interceptate de SRI, purtate între membrii reţelei de contrabandişti. În convorbiri mai apar numele lui Vasile Blaga şi cel al subprefectului de Timiş din acea perioadă, Gheorghe Ciobanu, fost membru PSD, trecut la PD după alegerile din 2004. Comandorul (r) Nicolae Popa, ofiţer în Poliţia de Frontieră, în sectorul Porţile de Fier I a luptat ani de zile cu reţelele de contrabandişti din Clisură şi a scăpat din şapte tentative de omor, din confruntările cu aceştia. Cel mai înverşunat adversar al lui Popa a fost Radovancovici, care a cotizat pentru îndepărtarea comandorului cu peste 100.000 de mărci germane. Comandorul i-a confiscat lui Radovancovici 312 baxuri de ţigări. Până la urmă comandorul a fost trecut în rezervă în 2004, de chestorul Toma Zaharia, secretar de stat la Interne. Realegerea lui Radovancovici ca primar aruncă o serioasă umbră de îndoială asupra bunelor intenţii ale democrat-liberalilor şi îl pune pe Sorin Frunzăverde, protectorul său, într-o lumină foarte proastă. Surse din PDL pretind că marginalizarea lui Frunzăverde din ultima prioadă ar avea legătură şi cu cazul Radovancovici. http://insolent.ro/?p=1143 ..................................................................................................................................................................................... „De ce tot Omer? De ce?“ REŞIŢA - Aceasta a fost una din frământările consilierului Ioan Cojocariu împărtăşită şi preşedintelui CJ.(5 comentarii) Consilierii judeţeni s-au reunit miercuri, 22 iulie 2009, în şedinţă extraordinară. Printre altele, s-a rectificat bugetul propriu al Consiliului Judeţean, s-a modificat şi completat actul constitutiv al SC AquaCaraş, s-a mai aprobat participarea forului decizional la cofinanţarea şi implementarea proiectului „Phoenix – All for a better life“. Discuţii aprinse a stârnit proiectul privind asocierea CJ cu Consiliul Local Pojejena la cofinanţarea proiectului „Creşterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor economice şi turistice în zona transfrontalieră Pojejena – Kladovo“. Obiectivele respectivului proiect vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor din zona de frontieră. La acest punct, consilierul liberal Ioan Cojocariu l-a întrebat pe preşedintele CJ, „de ce numai Pojejena are astfel de proiecte şi nu şi Moldova Nouă? Eu sunt de acord cu orice bani care ne trece graniţa, dar de ce numai pe Omer îl ajutăm?“ Răspunsul lui Sorin Frunzăverde nu s-a lăsat aşteptat: „Motivaţia acestei colaborări este că cele două primării au stabilit această legătură. Noi doar coparticipăm. Autonomia locală, relaţională nu ne permite nouă să intervenim la Primăria Kladovo pentru a colabora cu Moldova Nouă şi nu cu Pojejena. În plus, Omer şi primarul de la Berzasca sunt activi, au tot felul de proiecte care aduc bani pe Clisură. Trebuie să sprijinim primăriile active. Faptul că Primăria Caransebeş nu are proiecte europene îl priveşte pe primarul de acolo“. Astfel, fiecare şi-a spus părerea, iar noi nu tragem concluzii ci adăugăm doar o expresie simplă, folosită de un respectabil critic literar reşiţean: „Cine zice, ăla e“. Nina Curiţa nina.curita@informmedia.ro http://www.caon.ro/stiri/caras/articol/de-ce-tot-omer-de-ce/cn/news-20090722-07294351 ..................................................................................................................................................................................... Moravita – ultima frontiera (VIII) 17 Sep Din nou, revin cu aspecte semnalate de posesorii de VIP-carduri din zonele de frontiera ale Romaniei, unde traficul de tigari netimbrate e la el acasa. Asa cum rezulta din unele documente de la dosar, care pe zi ce trece creste in volum, increngaturile dintre vamesi, politisti, oameni politici si de afaceri sunt cat se poate de evidente si de interesante. Iata nota interna, care a facut furori in randul unor procurori: In zona de competenta a Inspectoratului Politiie de Frontiera Caras-Severin exista mai multe filiere de contrabandisti, dar cea mai relevanta este formata din H. Florian, G. Florea – Diamandescu. Primul este patronul unei locatii comerciale ( barul Floritania din Oravita, iar al doilea este seful duty free E.T.I. Naidas. Cei doi au dat bani la mai multe persoane care sa scoata din shop tigari si alte materiale de contrabanda: Mircea si Nicu din Brosteni (CS) care depoziteaza tigarile si de la care incepe distributia spre Arad, Timis, Mehedinti, Hunedoara, Bihor. Mai multe persoane care au aderat la aceste filiere au acum masini de lux: C. Laurentiu din Oravita, asistent pe ambulanta la Spitalul Oravita, in 3 saptamani si-a luat un VW Golf CS 05 XXX, Toderut – Touareg negru, Misi N. BMW seria 5 negru, P. Sorin – Mercedes, Citroen, Renault Megane. Politisti implicati: G. Emanuel si loctiitorul acestuia Vaduva sunt vazuti in compania lui Diamandescu si a lui Halas la barul acestuia, unde servesc masa frecvent si-si primesc partea cuvenita. De aceste lucruri stie seful Vamii Naidas Barbuli si seful PTF Naidas cms. Constantin Z., care a venit de la Cenad . Astfel daca miercurea vine de obicei tir-ul cu tigari, la zece seara nu mai exista, in locatie, niciun pachet de tigari, totul e dat pe intern si extern la sarbi. Halas a afirmat ca a bagat intr-o singura noapte 70 de baxuri de tigari si le-a transportat la terasa Flora din Timisoara, realizand un profit de 35.000 euro. Comisarul O.L. are protejatii sai in vama Naidas, pe care-i foloseste pentru scoaterea materialelor de contrabanda: Traienut, Misi N., Paul S.. Acesta din urma a facut 2 accidente de circulatie, fiind in stare avansata de ebrietate, unul la Nicolint si unul in fata complexului vechi de la Oravita, unde a fost lasat autotursimul implicat in accident si a plecat acasa fiind necesar ca oamenii de pe strada sa degajeze soseaua, iar asupra acestuia nu s-a luat nici o masura, nici nu s-a folosit fiola. Acest Paul S. sfideaza pe toata lumea si este cunoscut sub porecla “Chelul” si-a renovat apartamentul si in 2009 si-a cumparat 3 masini. Halas are pe unchiul sau din partea mamei, pe Florin M., patron la locatia turistica Pajura din Oravita, unde se fac toate chefurile politistilor din zona. Misi N. si Adi B., ambii din Oravita merg la Focsani la o cunostiinta comuna, Carlos, care este protejatul chestorului Florin S. Carlos le furnizeaza fete din Basarabia, pe care le aduc la Oravita la Pajura, iar dupa 1-2 luni sunt duse la Timisoara sau trecute la sarbi. Patronul cabanei 7 Brazi, Ion M., este intr-o combinatie dubioasa cu grecul C. si cu Mircea V., care distribuie si ierburi, introduse in Romania prin terminalul Constanta, unde tatal lui C. are un contract cu statul roman, pentru a lua fier vechi de la termocentrala Crivina de langa Anina. Cei de la CIT din IJPF CS sunt pe felie cu Diamandescu si Halas si de multe ori au fost vazuti ca antemergatori. Seful lui Diamandescu de la duty free Naidas este Nicolae M. Acesta face chefuri cu un sef de la duty free din Stamora Moravita, Catalin M, care are casa la Naidas si unde se trag chefuri cu muzica si cantareti de marca. La M. lucreaza si Carmen E. – sotia fostului cms Laszlo E de la PF Oravita, care acum e pensionat. Valentin G., cumnatul lui Omer, e primar la Socol. Taica-su a fost ofiter de securitate, sef al P. F Naidas. Valentin G. are un cumnat, care este subofiter de frontiera la Naidas. Au facut drumul dintre Zlatita si Pojejena cu fonduri UE pentru a le fi mai usor la transportat tigari. Omer si G. si-au impartit acum teritoriul dintre Zlatita si Pojejena. Omer – fratii A., astia sunt locotenentii lui Omer. Se ocupa si acum cu activitati interzise de lege si au avut birtul Desdemona din Moldova Noua. Si ei aduceau stripteze de la Carlos din Focsani, omul generalului Florin S. In ultimele sase luni, duty-free-urile din vama Moravita au vandut circa o suta de baxuri de tigari pe zi. La fiecare bax, “comisionul” este de 170 euro. Jumatate din aceasta suma este colectata pentru V.B, prin urmatorii: N.P, V.M, G. S. si o anume doamna D. Cealalta jumatate a “comisionului” ajunge la S.B, prin C.M. De cand au crescut accizele la tigari, a crescut si spaga. SECI a pregatit o schita a contrabandei din zona Moravita si a prezentat-o Ministerului de Finante, atentionand asupra situatiei de la duty-free. Serviciul Roman de Informatii a prezentat si el o nota catre Traian Basescu. Dar D.M de la SRI e nasul sefului ANAF. http://tiberiukiss.wordpress.com/2009/09/17/ .................................................................................................................................................................................... O pădure în calea fondurilor europene 24.06.2010 Primăria Pojejena, din Caraş Severin, încearcă, încă din luna martie, să-şi vândă cele 469,8 hectare de pădure ca să obţină banii pentru confinanţarea proiectelor europene. Multe dintre primăriile din ţară nu au suficienţi bani ca să asigure cofinanţarea proiectelor europene pe care le accesează. Dar, ca să nu piardă proiectele de investiţii, primarii lor se văd, deseori, puşi în situaţia să apeleze la metode ingenioase, mai puţin obişnuite, ca să obţină banii pentru cofinanţare. Unii dintre ei scot la vânzare terenurile de care localitatea nu mai are nevoie, alţii chiar pădurile din apropierea comunelor pe care le admi-nis-trează. Un exemplu în acest sens este cel al Primăriei Pojejena din judeţul Caraş Severin care, încă din luna martie, tot încearcă să-şi vândă pădurea ca să obţină banii necesari pentru cofinanţarea proiectelor europene. Primăria Pojejena, care a accesat patru proiecte europene de circa 8 milioane euro, a scos la licitaţie, încă din luna martie, cele 469,8 hectare de pădure pe care le deţine. Preţul a fost stabilit la 1.500 euro/hectar, iar în urma afacerii, primăria a estimat că va obţine circa 705.000 euro. Însă, până în prezent nu s-a găsit niciun cumpărător, dar edilul comunei spune că va organiza şi alte licitaţii. Primarul comunei Pojejena, Omer Radovancovici, ne-a declarat: "Am organizat trei licitaţii pentru vânzarea pădurii, însă nu s-a găsit niciun cumpărător. Din discuţiile cu cei interesaţi de pădure a reieşit că aici s-ar fi dorit să se construiască o fabrică de cherestea sau să se pună bazele unui fond de vânătoare, însă licitaţiile nu au avut finalitate". Primarul Radovancovici spune ca va organiza, săptămâna viitoare, o altă licitaţie pentru vânzarea pădurii, însă, faţă de rundele anterioare, preţul la hectar este mai mare: "Am făcut o reevaluare şi preţul la hectar este acum de 1.700 euro. Vom organiza şi alte licitaţii ca să vindem pădurea pentru că avem nevoie de bani pentru cofinanţarea proiectelor europene accesate". Edilul a precizat că, în situaţia în care nu se va găsi un cumpărător, ia în calcul şi varianta s-o predea ocolului silvic, deoarce costurile de întreţinere sunt mari. CĂTĂLIN DEACU http://www.bursa.ro/fonduri-europene/o-padure-in-calea-fondurilor-europene-88203&articol=88203&editie_precedenta=2010-07-10.html