Locotenent al mafiei PDL din Bistrita-Nasaud, Botis va da cu subsemnatul la DNA, urmand ca procurii anticoruptie sa deschida un dosar penal si sa stabileasca daca Botis a comis sau nu infractiunea de conflict de interese. Ioan Botis a recunosc imoralitatea implicarii sale si a sotiei sale in proiecte cu finantare europeana, avand in vedere ca ministerul pe care il conduce era ordonator de credite pe acele finantari.

Ioan Botis este acuzat de reprezentantii Institutului pentru Politici Publice (IPP) si ca a secretizat ilegal informatiile publice legate de proiectele finantate din bani europeni inainte cu doua saptamani de a izbucni scandalul care ca a dus la demisia lui. Printre aceste proiecte se numara si "Sansa la demnitate". Reprezentantii IPP il acuza pe fostul ministru ca, impreuna cu subalterna lui, Cristina Zadevei, au secretizat ilegal informatiile publice legate de proiectele finantate din bani europeni.

În preajma lui Botiş s-a format, de-a lungul timpului, o adevărată pepinieră de afaceri dubioase pe zona selecţiei, plasării şi reconversiei forţelor de muncă. Incompatibilitatea între funcţiile publice ocupate de Botiş şi business-urile familiei datează încă din perioada în care fostul ministru ocupa la Bistriţa funcţia de director executiv al Agenţiei Judeţene a Forţelor de Muncă (AJOFM).

 

Acuzatii extinse:

Acuzaţia 1: Fraudă cu fonduri europene, conflict de interese (în atenţia DNA)

Un ONG la care lucrează soţia fostului ministru a primit finanţare europeană prin intermediul unei autorităţi din cadrul Ministerului Muncii. Proiectul finanţat este condus de o colaboratoare apropiată a lui Botiş, şefa sa de cabinet în momentul aprobării finanţării. ONG-ul cu pricina poartă numele Asociaţia „Parteneriat Euroactiv" Bistriţa şi are sediul pe strada Cloşca nr. 3, chiar în casa ministrului din Bistriţa. Dar coincidenţele nu se opresc aici: coordonatoarea proiectului care a câştigat finanţarea este Alina Căpraru, o colaboratoare apropiată a ministrului. Asociaţia s-a înfiinţat în 2007, când ministrul Botiş era director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) iar Alina Căpraru, purtător de cuvânt al instituţiei.

Proiectul asociaţiei, denumit „Şansă la demnitate", a primit finanţare în noiembrie 2010, când Botiş se afla în fruntea ministerul, iar Alina Căpraru era şefa sa de cabinet de la biroul parlamentar din Bistriţa. Potrivit autorităţii care a aprobat finanţarea şi care funcţionează în cadrul Ministerului Muncii, proiectul este în valoare de 2,13 milioane de lei. Dintre aceştia, 1,9 milioane de lei sunt bani nerambursabili de la UE, 187.700 de lei, de la bugetul naţional, iar asociaţia a contribuit cu 44.748 de lei. Potrivit site-ului asociaţiei, în cadrul proiectului, asociaţia oferă servicii de informare, consiliere, mediere şi calificare a şomerilor în meserii ca sudor şi maşinist.

Agenţia Naţională de Integritate s-a sesizat din oficiu, iar în urma verificărilor, a sesizat DNA, în contextul în care soţia sa este plătită din bani europeni în calitate de consilier la proiect. Alina Căpraru susţine că, deşi oferă aceleaşi servicii cu cele ale AJOFM, asociaţia nu este un susbtitut al agenţiei la care atât ea, cât şi ministrul Botiş au lucrat împreună.

Plăţi înaintea altora. Proiectul Asociaţiei Parteneriat Euroactiv a fost depus în formă electronică la 19 septembrie 2010, adică la 16 zile după ce Ioan Botiş a fost învestit ca ministru. Proiectul a fost aprobat la 1 octombrie, iar contractul de finanţare s-a semnat la 28 octombrie 2010. Peste numai o lună, la 29 noiembrie, proiectul „Şansa la demnitate" avea posibilitatea să şi primească în cont prefinanţarea.

Organizaţiile neguvernamentale şi firmele beneficiare au început să discute la sfârşitul lui noiembrie problemele apărute în acordarea prefinanţărilor. Unele proiecte primiseră banii, pentru altele nu mai existau fonduri. Au urmat întâlniri în grup la sediul AMPOSDRU, iar unii dintre beneficiari „şi-au exprimat suspiciunea că unele proiecte ar fi fost favorizate în acordarea prefinanţărilor", a povestit Preda. Din cauza acestor probleme, la începutul lui 2011, Autoritatea de Management POSDRU a modificat contractele, hotărând ca prefinanţarea să nu mai fie dată în procent de 30%, ci de numai 10%, ca să „prindă" cât mai mulţi.

Coaliţia pentru Fonduri Structurale a cerut la AMPOSDRU lista în ordine cronologică a proiectelor care au primit anul trecut 30% şi lista cererilor de prefinanţare depuse, tot în ordine cronologică. După foarte mult timp, ­AMPOSDRU a răspuns că nu poate oferi aceste date, deoarece sunt „confidenţiale". Coaliţia pentru Fonduri Structurale le-a prezentat răspunsul unor reprezentanţi ai Comisiei Europene sosiţi la Bucureşti, iar aceştia au explicat că informaţiile solicitate nu sunt „confidenţiale", aşa cum bănuiau şi ONG-urile.

Văzând că Autoritatea de Management nu ţine cont de recomandarea celor din Comisia Europeană, Coaliţia i-a trimis o sesizare şi ministrului Ioan Botiş, cerându-i listele. Nu au primit răspuns încă. Dacă Botiş ar da publicităţii cele două liste, s-ar vedea clar dacă Asociaţia Parteneriat Euroactiv, care o plăteşte pe soţia sa, a fost privilegiată sau nu la virarea prefinanţării.

Surse: Adevărul – 19 aprilie 2011, Adevărul – 20 aprilie 2011, Gândul – 18 aprilie 2011

Acuzaţia 2: Secretizarea ilegală a informaţiilor publice legate de proiectele finanţate din bani europeni

Fostul ministru al Muncii, Ioan Botis, este acuzat de reprezentantii Institutului pentru Politici Publice ca a secretizat ilegal informatiile publice legate de proiectele finantate din bani europeni inainte cu doua saptamani de a izbucni scandalul care ca a dus la demisia lui. Printre aceste proiecte se numara si "Sansa la demnitate". Reprezentantii Institutului pentru Politici Publice il acuza pe fostul ministru ca, impreuna cu subalterna lui, Cristina Zadevei, au secretizat ilegal informatiile publice legate de proiectele finantate din bani europeni.

“Institutul pentru Politici Publice (IPP) condamna deciziile netransparente si contrare legislatiei romanesti privind liberul acces la informatii de interes public emise de catre fosta conducere a Ministerului Muncii impreuna cu Autoritatea de Management pentru Programul Operational de Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU). Inainte de plecarea din fruntea Ministerului Muncii, cel care raspundea de Autoritatea de Management a Fondurilor Structurale din domeniul muncii, Ministrul Ioan Botis, adopta Ordinul nr. 1301/2011 si bloca practic accesul la toate informatiile din contractele de finantare POSDRU inclusiv la cele din proiectul Sansa la demnitate!, in care era implicata sotia si pentru care este cercetat pentru conflict de interese”, s-a aratat intr-un comunicat remis presei de catre reprezentantii Institutului pentru Politice Publice.

În acest context, IPP i-a solicitat premierului Emil Boc anularea ordinului care îngrădeşte accesul oricărei persoane interesate la informaţiile care derivă din folosirea fondurilor europene nerambursabile.IPP precizează că a sesizat deja Comisia Europeană şi ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene la Bucureşti cu privire la abuzurile care se comit la nivelul Autorităţii de Management prin aceste practici şi că va ataca în instanţă ordinul emis de Botiş, dacă acesta nu va fi anulat de premier.Şefa Autorităţii de Management a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), Cristina Zevedei, a fost înlocuită din funcţie, la începutul săptămânii, de ministrul interimar al Muncii, Emil Boc.

Surse: Realitatea.net – 5 mai 2011, Bistriţeanul.ro – 8 mai 2011

 

Acuzaţia 3: Afaceri dubioase în domeniul ocupării forţei de muncă

Ligia Botiş, soţia noului ministru al Muncii,  administrează Eurotehnologic SRL, un centru de recalificare profesională şi de plasare a forţei de muncă pe care l-a înfiinţat în 2005 în Bistriţa Năsăud. Încă din 2004 soţul său era director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Firma Ligiei Botiş a avut activitate doar până în 2008, an în care Botiş a plecat de la  la cârma AJOFM. Astfel, organizația la care soția lui Botiș era acționar derula activități de formare profesională în timp ce acesta era director la AJOFM.

Conform cifrelor de la Ministerul Finanţelor, societatea a avut în 2009 zero venituri şi implicit zero angajări în câmpul muncii. Ioan Botiş deţine în Bistriţa un spaţiu comercial şi o casă de 400 de metri pătraţi, moştenită, iar la Cluj a reuşit să îşi cumpere un  teren intravilan de 2.000 de metri pătraţi. În 2009 a acumulat împreună cu soţia venituri de 300 de mii de lei, bani din care a trebuit să îşi plătească şi ratele la bănca unde a strâns o datorie de 50 de mii de euro. Ligia Adina Botiş este cea care a adus în 2009 cei mai mulţi bani în casă, majoritatea veniturilor venind de la Mobil Construct SRL, firmă unde este unic deţinător al părţilor sociale. Firma  confecţionează mobilier pentru birouri  şi are doar un singur angajat iar în 2009 a avut venituri de 80 de mii de lei.

Nelu Botiş şi-a băgat şi mama de 60 de ani în afaceri. În preajma ministrului demisionar Nelu Ioan Botiş s-a format, de-a lungul timpului, o adevărată pepinieră de afaceri pe zona selecţiei, plasării şi reconversiei forţelor de muncă. Incompatibilitatea între funcţiile publice ocupate de Botiş şi business-urile familiei datează încă din perioada în care fostul ministru ocupa la Bistriţa funcţia de director executiv al Agenţiei Judeţene a Forţelor de Muncă (AJOFM).

Q Magazine a descoperit că în afacerile de selecţie şi plasare a forţelor de muncă a fost la un moment dat implicată însăşi mama lui Nelu Ioan Botiş, Ana Botiş. La 60 de ani, aceasta a debutat în business intermediind angajarea şomerilor din Bistriţa-Năsăud. Debutul mamei lui Nelu Ioan Botiş în activităţile de selecţie şi plasare a forţelor de muncă s-a produs în 2005, când fiul său deţinea deja de un an funcţia de director executiv al AJOFM Bistriţa-Năsăud.

Probabil tocmai acest aspect a convins-o atunci pe doamna Ana Botiş să se asocieze cu nora sa, Ligia Botiş, soţia viitorului ministru, în firma CENTRUL DE ANGAJARE ŞI RECALIFICARE EUROTEHNOLOGIC SRL. Înregistrată ca şi fundaţia ce a generat scandalul recent, tot la adresa de domiciliu a lui Nelu Ioan Botiş, firma a funcţionat până în septembrie 2010 în următoarea formulă de acţionariat: Ana Botiş - mama, cu 5% din acţiuni, iar Ligia Botiş - soţia, cu 95% din acţiuni.

În imediata apropiere a datei la care Nelu Ioan Botiş a fost nominalizat ca ministru al Muncii, firma CENTRUL DE ANGAJARE ŞI RECALIFICARE EUROTEHNOLOGIC SRL şi-a pierdut urmele, fuzionând cu o altă firmă a familiei, SC MOBIL CONSTRUCT SRL, ce produce mobilă. După această fuziune, mama ministrului nu şi-a mai menţinut niciun procent în afacere, preferând să se retragă, societatea MOBIL CONSTRUCT SRL rămânând doar în grija soţiei lui Botiş, Ligia. Mai departe, Ligia Botiş a preferat să nu mai facă afaceri cu rudele, preferaţi fiind şefa de cabinet de la minister şi consilierul personal al soţului, respectiv Alina Gabriela Căpraru şi Ioan Iany Moroşanu.

Surse: Adevărul – 4 septembrie 2010, QMagazine – 28 aprilie 2011

Acuzaţia 4: În topul parlamentarilor cheltuitori

Primul scandal în care a fost implicat Nelu Ioan Botiş a fost legat de bani. Presa locală a descoperit că, în 2009, a fost cel mai cheltuitor ales bistriţean, el decontând nu mai puţin de 391.374 de lei. Botiş s-a dovedit mână spartă cu banii statului şi în 2010, doar pe luna ianuarie nota de plată însumând 30.133 lei. Dintre toti deputatii bistriteni, Botis a cheltuit cea mai mare suma cu “materialele de intretinere”  - 67.533 lei. Pentru chiria si utilitatile cabinetului parlamentar au fost decontati de Parlament 1.956 lei, iar pentru salariile angajatilor aflati la biroul deputatului s-au platit de la buget 57.398 lei.

Surse: Bistriţeanul.ro – 26 aprilie 2010